ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Devalizarea Bancorex a fost opera securiştilor, regrupaţi în SIE şi SRI, sub paza Poliţiei şi procurorilor, ”creditori” şi ei

Securiştii au participat din plin la devalizarea sistemului bancar din România – începînd cu Bancorex şi sfîrşind cu Banca Internaţională a Religiilor. Încep lista ofiţerilor din serviciile secrete care au luat credite preferenţiale directe (nominale) de la Bancorex. Astăzi sumele par nesemnificative. Dar trebuie să precizez că, la vremea respectivă, preţurile apartamentelor erau foarte mici şi, mai ales, valuta era încă monedă forte. Pentru o imagine de ansamblu, să spunem doar că salariul prim ministrului Nicolae Văcăroiu era de aproximativ 800 de dolari pe lună.

6871 afișări
Imaginea articolului ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Devalizarea Bancorex a fost opera securiştilor, regrupaţi în SIE şi SRI, sub paza Poliţiei şi procurorilor, ”creditori” şi ei

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea

Spionii români, colegi cu Temeşan, abonamente la credite Bancorex

 
În 2001, am alcătuit o listă, în cadrul proiectatei Agenţii Române Anticorupţie, împreună cu prietenii şi foştii mei colegi cu care lucrasem la Cotroceni, Mugur Ciuvică, Andrei Bodiu şi regretatul meu prieten Horaţiu Vulcu.Ea cuprindea numele a cîteva sute de persoane din cei peste zece mii care au luat credite de la Bancorex. Pentru o mai bună apreciere a valorii creditelor acordate în lei, le am transformat în dolari, în funcţie de cursul de schimb de la data obţinerii creditului. Din nefericire, în 2001 autorităţile au refuzat să înscrie ARA la tribunal, cu toate concesiile făcute în legătură cu schimbarea titulaturii. Fireşte, nu le puteam satisface solicitarea de a renunţa la „anticorupţie”, care, am înţeles astfel, a devenit monopol de stat. 
 
Dar am continuat lista celor care au devalizat Bancorex-ul; evidenţele securiştilor din serviciile secrete, la care se adaugă procurori, poliţişti, judecători, înalţi demnitari ai regimului Iliescu şi funcţionari guvernamentali are sute de nume. Dau mai jos exemplele unor cadre din ”instituţiile de siguranţă naţională şi ordine publică”, posesorii fericiţi ai unor asemenea credite, care i-au îmbogăţit pe ei şi ne-au sărăcit pe noi şi România.
 
Primii care s-au înfruptat din credite preferenţiale la Bancorex au fost şefii ”serviciilor”. Spre cinstea lui, Virgil Măgureanu de la Serviciul Român de Informaţii nu s-a lăcomit. În schimb, Mihai Caraman, celebrul ”spion” care a furat secretele NATO în ani ’60-‘70 şi pentru asta a fost numit de Petre Roman şef al Serviciului de Informaţii Externe în 1990, se numără printre primii din lista de generali şi colonei din SIE care „s au bucurat” de împrumuturile generoase şi cu dobînzi preferenţiale de la Bancorex. Mai jos în grad nu s-a prea coborît.
 
Pentru a fi recompensat faţă de ”bunăvoinţa” arătată pentru cadrele SIE, Răzvan Temeşan, directorul Bancorex a fost făcut ofiţer al serviciului de spionaj – nu pentru că acesta l ar fi meritat pentru „serviciile” aduse, ci pentru a avea un control deplin asupra lui.  Ioan Talpeş, noul şef SIE, l-a încadrat pe „bancher” în structura Serviciului. Faptul s a şi petrecut în 1993. Bineînţeles, „subordonatul” Temeşan răspundea oricăror ordine. Astfel încît Talpeş, fost ministru de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile apărării naţionale, integrării europene şi justiţiei, ajuns şef la SIE a primit pe 16 aprilie 1995 un mic „bacşiş” de 1.100 de dolari (în lei, la cursul zilei) cu o dobîndă de 26% pe an, sumă returnabilă în cinci ani. Peste cîteva luni şi a dat seama că mai are nevoie de ceva bani şi a primit un credit (pe 15 iulie 1985), de această dată de 13.500 de dolari, cu o dobîndă de 38%, pe o perioadă de cinci ani.  
 
Un alt ofiţer superior din SIE care s a înfruptat din creditele Bancorex a fost generalul Victor Nanescu, alias Banu. Subaltern al lui Caraman şi Talpeş, obişnuit al băncii şi înainte de 1989, Nanescu este cel care le a fost „profesor” cadrelor din SIE în privinţa propriei chiverniseli, pe banii instituţiei şi ai Bancorex-ului. El a fost unul dintre cei mai longevivi „spioni”, a ocupat funcţii de conducere încă din vremea lui Pacepa (între 1974 şi 1979 a fost şef de direcţie în Direcţia Generală de Informaţii Externe). Pînă în decembrie 1989 a îndeplinit diferite funcţii în centrala Centrului de Informaţii Externe. Din august 1990 pînă în octombrie 1995 a fost adjunct al directorului SIE (Caraman şi apoi Talpeş), cu acelaşi rang de subsecretar de stat. După ce i-a învăţat pe şefi săi Caraman şi Talpeş cum se iau credite preferenţiale, a băgat şi el un deget în „puşculiţa” Bancorex, scoţînd pe 8 septembrie 1995 suma de 4.700 de dolari, cu o dobîndă de 38% pe o perioadă de cinci ani. Nu ştiu cîţi bani a luat pe ”firme”.
 
În afară de aceştia, alţi ofiţeri superiori din SIE au preferat creditelor preferenţiale directe pe cele obţinute pentru firmele pe care le patronau. E dificil de reconsituit o listă, în cazul lor,  pentru că au făcut uz de „identităţile” lor „de acoperire”, prezentînd acte pe nume care nu înseamnă nimic în lumea reală. Dar afacerile ”spionilor” români pe spinarea Bancorex, sub pretexte ”operative” sînt un capitol distinct de această poveste.
 

Credite preferenţiale pentru ”gărzile preşedintelui”

 
La credite Bancorex s-au „înscris” şi demnitari de stat ai regimului Iliescu-Năstase, care proveneau din fosta Securitate – de exemplu, Gheorghe Stan, care fusese numit în 2002 secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului. Fost secretar general adjunct al Camerei Deputaţilor, în decembrie 1989 era maior în cadrul Direcţiei de Contraspionaj Economic a Departamentului Securităţii Statului. În preajma Revoluţiei, a făcut parte din comandamentul operaţiunii „Orient ’89”13, care dispunea organizarea măsurilor represive în cazul izbucnirii unor revolte de stradă. După decembrie ’89 se regăseşte printre cadrele care au pus bazele activităţii Serviciului Secret din Ministerul de Interne, supranumit „doi şi un sfert”, sub „bagheta” metafizică a lui Gelu Voican Voiculescu. Stan a ajuns pînă la funcţia de adjunct al şefului UM 0215 şi şef al Diviziei de Informaţii Economice. În 1997, odată cu desfiinţarea unităţii, a fost trecut în rezervă cu grad de general de brigadă, fiind însă „reactivat” după 2000 de Adrian Năstase în guvernul României. Cum spuneam, pe cînd era la „doi şi un sfert” şi se ocupa de „informaţii economice” a luat un mic credit – 15 milioane de lei, care la valoarea din august 1995, cînd i a primit, însemnau 7.400 de dolari. 
 
 Nici fostul prefect ”justiţiar” de Bucureşti Ovidiu Grecea, fost consul la Rio de Janeiro şi fost ofiţer la UM 0215, nu s a lăsat mai prejos. Pe 2 august 1995 a primit 13.200 de dolari cu o dobîndă de 26%, pe o perioadă de cinci ani. Pe 11 decembrie 1995 a primit alţi 47.000 de dolari cu o dobîndă de 24%, pe o perioadă de 20 de ani, iar pe 25 septembrie 1996 încă 6.300 de dolari. Şi soţia sa, Liliana Grecea, pe atunci economistă la Bancorex, a primit o mică „atenţie” de 20 de milioane de lei pe 17 februarie 1997, cînd banca se apropia vertiginos de faliment. Familia Grecea, justiţiarul de Bucureşti, a fost printre cele mai „înzestrate” cu credite cu dobîndă preferenţială de la banca lui Răzvan Temeşan. 
 
Serviciul de Protecţie şi Pază a fost bine reprezentat între cei care au primit credite preferenţiale de la Bancorex, prin cadre „atent selecţionate”. Să începem cu „oamenii preşedintelui” Iliescu. Niculina Nicolaescu, ofiţer al cabinetului preşedintelui Iliescu a luat în 1996 un credit de 17.500 de dolari; mai mare în grad şi în funcţie, Ionel Tănase, colonel, aghiotant al lui Ion Iliescu şi şef al Secţiunii 1 a SPP însărcinate cu paza preşedintelui a obţinut 27.000 de dolari, tot în 1996. 
 
Nici Adrian Năstase nu şi a lăsat „sepepiştii” să moară de foame. Aida Băjenaru, directoarea Direcţiei de Protocol a Camerei Deputaţilor, fostă aghiotantă a lui Năstase cînd acesta era preşedintele aceleiaşi Camere, a primit în septembrie 1995 un credit mic, de 4.500 de dolari, apoi în iunie 1996 a mai obţinut 23.800 de dolari cu dobîndă preferenţială şi returnabili în 25 de ani, pentru cumpărarea unui imobil. Iulian Crăiniceanu, general, prim adjunct al şefului SPP şi fost aghiotant al lui Adrian Năstase, a primit şi el, în februarie 1997, un credit de 10.300 de dolari. 
 
Lista sepepiştilor are mai mulţi ofiţeri superiori. Cătălin Voicu (general din noiembrie 2003), detaşat la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, a primit în august 1996 un credit de 64.000 de dolari. Voicu este fondator, alături de Dumitru (Mitică) Iliescu, al SC Agenţia Naţională de Pază, Protecţie, Investigaţii şi Protocol SRL. Generalul Nicolae Bănuţă, numit de Iliescu, din 1994, adjunct al directorului SPP, a primit în iunie 1996 un credit preferenţial de 34.000 de dolari. Gheorghe Arădăvoaicei, adjunct al şefului SPP în 1996, s a înscris odată cu „funcţia” şi la un credit de 67.000 de dolari. În fine, închei lista cu Dumitru Fricosu, ofiţer SPP care în 1996 era secretarul preşedintelui Senatului Oliviu Gherman, care era în relaţii excelente cu conducerea SIE, unde Temeşan avea al doilea „serviciu”. Fricosu a primit un credit de 7.900 de dolari cu o dobîndă de 26%, pe o perioadă de cinci ani.
 

Alţi securişti, alte credite – pînă la faliment

 
Şi conducerea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale s a „înscris” la credite cu dobîndă preferenţială. Tudor Tănase, general, fost om de nădejde al Securităţii, reactivat de Ion Iliescu în funcţia de director al STS, primea în august 1996 un credit cu dobîndă redusă, de 10.200 de dolari, pentru a şi cumpăra un imobil. 
 
Generalul Tiberiu Lopatiţă, numit în 1996 director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, a fost înainte de 1989 ofiţer de Securitate angrenat în operaţiunea „Eterul”, îndreptată împotriva postului de radio Europa Liberă. A făcut parte, alături de toţi capii Securităţii, din comandamentul operaţiunii „Orient ’89”, demarată pentru a preîntîmpina tulburări de stradă la începutul lunii decembrie 1989. Iar în iulie 1996 primea un credit de la Bancorex de 9.800 de dolari. 
 
Nici Serviciul Român de Informaţii nu s a lăsat mai prejos în relaţia sa „privilegiată” cu creditele băncii lui Temeşan. Ion Popescu, zis Gioni, general, veşnic director adjunct al SRI, primea în aprilie 1996 un credit de 41.200 de dolari. Ion Ştefănuţ, general de brigadă, şeful Inspectoratului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului din Serviciul Român de Informaţii şi fost ofiţer de Securitate în trupele USLA a primit în decembrie 1996, la aniversarea a şapte ani de la Revoluţie, un credit de 22.000 de dolari. Ion Călin, şeful SRI Timiş din 2001 s a ales şi el în octombrie 1996 cu 9.100 de dolari, iar Marius Burdujel, fost ofiţer de Securitate, ajuns după 1989 şef al SRI Piteşti, a primit 26.700 de dolari, în iunie 1996. 
 
De o deosebită atenţie s au bucurat, probabil nu întîmplător, foştii securişti de la „doi şi un sfert”, dar şi magistraţii şi poliţiştii care „s au ocupat” în iunie 1990 de Piaţa Universităţii – pe ultimii n-am loc să-I enumăr aici. Rămîn la securişti. 
 
Dan Gheorghe, ajuns director adjunct al Serviciului Independent de Protecţie şi Anticorupţie din Ministerul Justiţiei, avansat general de divizie de Ion Iliescu, fost ofiţer la Securitatea Municipiului Bucureşti, şef la UM 0215 şi la Poliţia de Frontieră, a primit în 1995 şi 1996 credite în valoare totală de 38.000 de dolari. Viorel Tache, şi el fost şef al UM 0215, de asemenea participant activ la „curăţarea” Pieţei Universităţii, a primit şi el în octombrie 1996 un credit de 12.500 de dolari; iar colonelul Ion Condoiu, fost adjunct al UM 0215, unul dintre cei care au „invadat” alături de mineri redacţia României libere, fost consilier al senatorului Vasile Văcaru, a primit în vremea cînd acesta din urmă era şeful Comisiei Parlamentare de Control a SRI un credit Bancorex de 10.000 de dolari. Nici alţi foşti veterani ai Securităţii, precum colonelul Oprişor Oniţiu, trecut după 1989 în solda lui Gelu Voican Voiculescu nu au fost uitaţi. Oniţiu a primit şi el 2.300 de dolari, în 1995. 
 
N au fost uitate nici rude ale şefilor din serviciile secrete. De pildă, Gheorghe Ouatu, om de afaceri din Piatra Neamţ, fratele lui Ioan Ouatu, comandantul UM 0962, primea în august 1996 un credit preferenţial de 22.400 de dolari. Şi lista ar putea continua, cu alte multe zeci de cadre din Poliţie şi magistraţi – ceea ce explică într un fel de ce, deşi a fost implicat în numeroase dosare penale, fostul director al Bancorex Răzvan Temeşan a „căzut” mereu în picioare. 
 
Cînd a fost vorba de „luat”, într adevăr, toţi boierii din serviciile secrete, interne sau justiţie (încă nu i am „căutat” pe cei din armată) s au sculat şi au mărşăluit către conturile deschise cu dărnicie ale Bancorex. Gaura provocată bugetului prin falimentarea băncii (două mii de miliarde de lei, conform Raportului Fondului Monetar Internaţional pe anul 2000) am plătit o noi, oamenii de rînd. Bineînţeles, faţă de cele de mai sus se poate obiecta: ce este rău în a obţine un credit, mai ales că majoritatea au fost returnate înainte de termen? 
 
Problema a fost dobînda, care a variat între 26 şi 38%, într o perioadă în care dobînda pieţei era de cel puţin trei patru ori mai mare. Banii de la Bancorex s au scurs astfel în depozite bancare, deschise de beneficiarii acestor dobînzi preferenţiale la alte bănci. Practic, un asemenea credit obţinut cu dobîndă preferenţială era transformat în lei, iar banii erau depuşi îndeosebi la banca Dacia Felix (cu sediul lîngă stadionul ”Dinamo”, unde dobînda la depozit era de 160 170%. După şase luni, „creditorii” Bancorex îşi puteau achita datoria, rămînînd cu banii în mînă. Acest „Caritas” legal la care erau înscrişi în special magistraţi, poliţişti şi ofiţeri din serviciile secrete proveniţi din fosta Securitate a provocat falimentul ambelor bănci. 
 
Devalizarea Bancorex s a făcut deci de către şi în folosul structurilor fostei Securităţi şi al foştilor demnitari şi activişti ai regimurilor Ceauşescu / Iliescu, implicaţi în procesul de „privatizare a comunismului”, sub paza strictă a procurorilor, poliţiştilor şi magstraţilor, care s-au înfruptat şi ei din asemenea credite. Gaura care a rămas de plătit, am plătit-o noi. 
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici