- Home
- Externe
- WASHINGTON, (11.09.2017, 08:18)
- Olimpia Nicolae
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
#11.9: Politicile SUA privind IMIGRAŢIA după atentatele din septembrie 2001
În urma atentatelor din 11 septembrie 2001, de la New York, Washington şi Pennsylvania, autorităţile din Statele Unite au implementat o serie de măsuri politice ce au schimbat profund atitudinea statului american faţă de imigraţie.
476 afișări
#11.9: Politicile SUA privind imigraţia după atentatele din septembrie 2001
Din cauza faptului că toate cele 19 persoane ce au întreprins atacurile de la World Trade Center şi Pentagon erau de naţionalitate străină, ce intraseră în ţară în mod legal, detectarea şi prevenirea pătrunderii pe teritoriul american a celor ce ar putea deveni ”terorişti” a devenit o motivare centrală în cadrul politicii de imigrare de după atacurile de la 11 septembrie.
Conform ABC News, ce-l citează pe David Burnham, directorul unei companii ce adună date guvernamentale, în locul adoptării unei reforme reale în ceea ce priveşte domeniul migraţiei, SUA au încercat să limiteze imigraţia în urma atacurilor teroriste din anul 2001.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Musk are planuri controversate cu cipurile Neuralink: Oamenii se vor contopi cu Inteligența Artificială
-
Războiul din Ucraina, ziua 765. Putin: vom lovi F-16 chiar şi pe aeroporturile NATO / Forţele ruse atacă infrastructura din zonele critice
-
Economistul Miranda Sarmento a fost numit noul ministru de finanţe al Portugaliei
-
Carlos Alcaraz, eliminat în sferturile de finală la turneul de la Miami
Huffington Post susţine că una dintre cele mai semnificative diferenţe este crearea Departamentului pentru Securitate Internă al SUA, ce nu exista anterior atacurilor. Acesta a fost format în noiembrie 2002 odată cu promulgarea unei legi pentru securitate internă. Agenţia a înlocuit Serviciul pentru Imigrare şi Naturalizare şi a devenit responsabil pentru aplicarea securităţii naţionale şi protejarea SUA de terorism. Principalele obligaţii ale accestui departament includ controlul amănunţit şi colectarea informaţiilor despre călătorii internaţionali, examinări suplimentare, interogarea persoanelor de anumite naţionalităţi, sau schimbul de informaţii cu alte state.
#11.9: Atacurile teroriste din septembrie 2001, moment de cotitură pentru politica externă a SUA
Crearea acestui departament a însemnat pentru SUA un cost de 589 miliarde de dolari între 2001-2011, potrivit estimărilor unor economişti.
Deportările şi aşa-numitele plecări voluntare au crescut de la 200.000 de persoane în 2001 la un număr dublu în 2011. În pofida cheltuielilor tot mai mari, imigrarea neautorizată continuă, populaţia ce nu deţine acte legale crescând de la 8,5 milioane de persoane în 2000 la 12 milioane în 2008.
Deportările din cauza unor infracţiuni au crescut de asemenea considerabil, în 2001 fiind raportate 18.000 de deportări din cauza săvârşirii de acte criminale, comparativ cu 91.000, câte au fost înregistrate în 2012. Multe dintre acestea însă nu reprezintă neapărat infracţiuni criminale, o simplă acuzaţie putând deveni motivul unei deportări, infracţiunea putând fi chiar şi una minoră sau ce nu implică violenţa, precum o acuzaţie anterioară sau posesie de droguri.
Un alt motiv pentru creşterea numărului de deportări este transformarea poliţiştilor locali în agenţi de imigraţie. Lansarea unui program, Comunităţi Securizate, a presupus ca forţele de aplicare a legii locale să distribuie Departamentului de Securitate Internă amprentele celor arestaţi. Acestea sunt stocate într-o bază de date, iar dacă cel arestat este un imigrant cu permis de şedere, acesta poate fi reţinut până la sosirea autorităţilor federale pentru imigrare. Programul le conferă poliţiştilor locali şi rolul de agenţi de imigraţie. Dacă un poliţist arestează un imigrant pentru că a trecut pe roşu, acesta efectiv l-ar putea ameninţa cu deportarea.
#11.9 Impactul tăcut şi letal al atentatelor asupra newyorkezilor: cancer şi boli cardiovasculare
Miliardele de dolari alocate forţelor de lege care se ocupă cu imigrarea a atras atenţia Corporaţiei corecţionale din SUA şi altor companii ce administrează centre de detenţie private. Conform unei investigaţii întreprinse de Washington Post, există o relaţie strânsă între profiturile corporatiste şi creşterea numărului de închisori private. În Washington, lobbyştii au influenţat politica pentru a asigura creşterea numărului de deţinuţi federali în facilităţile private, în timp ce au încurajat creşterea finanţărilor paturilor libere din închisori. În anumite comunităţi, companiile de închisori private împart profiturile afacerilor cu Guvernul local, dând astfel forţelor de aplicare a legii un imbold de a aresta pe cât de mult posibil cât mai mulţi imigranţi fără documente. Delegarea acestor operaţiuni companiilor private a dus la crearea unui sistem unde mai multe deportări, înseamnă creşterea profitului, oferind companiilor impulsul de a face lobby pentru reguli mai stricte ale imigraţiei.
Deşi sunt disponibile tot mai multe finanţări pentru forţele de aplicare a imigraţiei şi deportări, toate aceste eforturi par a fi inutile în prevenirea terorismului. În ultimii ani, s-au depus tot mai multe eforturi pentru a securiza frontiera de sud a SUA şi a deporta imigranţi fără antecedente criminale. Statele de origine din care majoritatea persoanelor au fost deportate din SUA în 2011 au fost Mexic, Guatemala, Honduras şi El Salvador.
Citeşte şi: #11.9: Atacurile teroriste din septembrie 2001, moment de cotitură pentru politica externă a SUA
Citeşte şi: #11.9 Impactul tăcut şi letal al atentatelor asupra newyorkezilor: cancer şi boli cardiovasculare
Citeşte şi: Coreea de Nord transmite un avertisment Statelor Unite: Vă vom provoca cea mai mare durere
Citeşte şi: Oficial sirian: Trupele americane trebuie să plece din Siria. Prezenţa lor este ilegală şi inacceptabilă
Citeşte şi: LIVE VIDEO | URAGANUL IRMA, cel mai mare din istorie, traversează Florida: cel puţin 3 oameni au murit/ Donald Trump: În acest moment, sunt îngrijorat pentru vieţile oamenilor
Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.
Citește pe alephnews.ro: Putin: „Nu vom ataca NATO, dar vom doborî toate avioanele F-16 trimise Ucrainei”
Citește pe www.zf.ro: Capcana din maşinile şoferilor: Detaliul pe care conducătorii auto îl ignoră zilnic şi le poate aduce o amendă de 3.300 lei
Citește pe www.zf.ro: Pagina verde. Plastic – realităţi şi prejudecăţi. Ce se aruncă şi ce nu se aruncă în containerul pentru deşeuri din plastic?
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Povestea unui fost corporatist care alături de un prieten a creat de la zero propria marcă de bere 100% românească
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Ea este cea mai sexy sportivă din culturismul românesc! Are un singur vis: „Asta îmi dă energie”
PROSPORT.RO
Noi informații despre Kate Middleton. Ce spun oficialii Casei Regale despre tipul de cancer al Prințesei de Wales
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe