ANALIZĂ: Criza din Turcia, efectul tendinţelor autoritariste, reacţie a armatei de protejare a laicităţii

Republica Turcia a fost fondată în anul 1923 de Mustafa Kemal Ataturk, un fost comandant militar care a introdus o serie de reforme politice în spiritul ideologiei naţionalismului democratic şi secularismului radical. Noua ideologie - numită kemalism - a constat în introducerea unei serii de principii de ordin politic, social, cultural şi religios care au avut rolul detaşării ordinii constituţionale a noii Republici Turcia de fostul Imperiu Otoman.

Kemal Ataturk a promovat principii constituţionale de tip occidental, introducând norme democratice şi pledând pentru crearea unui stat de drept, cu drepturi civice, inclusiv egalitate de gen. Principiul central al kemalismului este secularismul pur în societatea turcă, cu impact asupra tuturor aspectelor vieţii sociale, inclusiv prin accesul tururor cetăţenilor la educaţie gratuită.

Citeşte şi: Lovitură de stat eşuată în Turcia. 265 de persoane au murit. Şeful Statului Major al armatei a fost înlocuit - FOTO, VIDEO / LIVETEXT

Citeşte şi: Armata din Turcia susţine că a preluat puterea. Recep Erdogan sugerează că lovitura de stat este coordonată de adversarul său Fethullah Gulen - FOTO, VIDEO

Citeşte şi: Binali Yildirim, premier tur: Orice ţară care îi oferă protecţie lui Gulen va fi "în război" cu Turcia. Gulen este în SUA

În mod tradiţional, armata turcă se consideră garantul kemalismului şi, începând din anul 1960, a intervenit de mai multe ori pentru înlăturarea administraţiilor politice, sub pretextul apărării democraţiei şi a ordinii laice de tendinţele de islamizare. De fiecare dată, armata turcă a predat după o anumită perioadă puterea structurilor politice.

Vineri seară, o facţiune a armatei turce a încercat să preia puterea politică prin înlăturarea Administraţiei Recep Tayyip Erdogan. "Armata turcă a preluat în totalitate controlul asupra structurilor politico-administrative ale ţării, pentru a reinstaura ordinea constituţională, drepturile omului şi libertăţile", informa un comunicat militar.

Citeşte şi: Lovitură de stat eşuată în Turcia. 265 de persoane au murit. Şeful Statului Major al armatei a fost înlocuit - FOTO, VIDEO / LIVETEXT

Citeşte şi: Avioane de vânătoare au deschis focul spre elicoptere militare, la Ankara - VIDEO

Citeşte şi: Lovitura de stat din Turcia: Reţelele de socializare online şi site-urile ziarelor turce par a fi blocate

Tentativa de lovitură de stat militară pare să fi eşuat, dar s-a soldat cu aproape 200 de morţi şi reprezintă o puternică sursă de îngrijorare în legătură cu stabilitatea sistemului constituţional turc.

În ultimii ani, principalul lider politic al Turciei, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a fost criticat frecvent, inclusiv de Uniunea Europeană şi de Statele Unite, pentru o serie de măsuri care tind să afecteze sistemul democratic şi libertăţile civice. Formaţiunea aflată în prezent la guvernare în Turcia - Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP) - a fost construită pe bazele ideologiei islamice, dar susţine că a abandonat această doctrină în favoarea "democraţiei conservatoare". Criticii susţin însă că AKP - care are majoritate în Parlament şi este condus oficial de premierul Binali Yıldırım, iar informal de preşedintele Recep Tayyip Erdogan - are tendinţe de islamizare, manifestate prin măsuri de tip autoritarist, inclusiv prin îngrădirea libertăţii presei.

"Tentativa de lovitură de stat împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan reprezintă culminarea stării generale de nemulţumire faţă de politicianul care conduce Turcia din anul 2003. Turcia s-a confruntat cu numeroase probleme în ultimul an. A fost scena a zeci de atentate sinucigaşe soldate cu peste 300 de morţi (...). Pe plan intern, Recep Erdogan şi formaţiunea sa cu tendinţe islamiste par să fie din ce în ce mai autocraţi, stigmatizând în mod constant criticii şi conducând în mod autoritarist. Administraţia de la Ankara a schimbat de mai multe ori cadrele în armată şi poliţie", notează The Wall Street Journal.

Recep Tayyip Erdogan susţine că lovitura de stat militară a fost coordonată de simpatizanţii clericului musulman Fethullah Gulen, adversarul său care locuieşte în Statele Unite. "Această acţiune are rolul de a încuraja instituirea unei structuri paralele", a declarat Erdogan pentru CNN, sugerând că s-ar pregăti instalarea la putere a adversarului său Fethullah Gulen. Erdogan a acuzat în mai multe rânduri că Gulen, stabilit în SUA, încearcă să genereze revolte în rândul armatei şi sistemului judiciar turc. Mişcarea lui Fehtullah Gulen a negat orice implicare în tentativa de lovitură de stat.

În aprilie, preşedintele SUA, Barack Obama, a criticat presupuse încălcări ale libertăţii presei în Turcia, atrăgând reacţia dură a omologului turc, Recep Tayyip Erdogan, care a denunţat declaraţii făcute "prin spatele" său care s-ar înscrie în eforturi de "divizare" a Turciei. "Criticile la adresa Turciei au scopul de a diviza, de a dezmembra şi, dacă ar fi posibil, de a înghiţi Turcia. Cineva de sus îşi face jocurile pe seama Turciei", afirma atunci Erdogan. Liderul turc făcea aluzie la situaţia principalului său adversar politic - clericul musulman Fethullah Gülen -, un fost aliat, lider al Mişcării Gülen (Hizmet), stabilit în statul american Pennsylvania după ce a căzut în dizgraţie. Gulen este acuzat că se află în spatele opoziţiei din Turcia, iar Erdogan probabil considera că rivalul său politic s-ar bucura de susţinerea Washingtonului. În plus, liderul autoritarist de la Ankara este nemulţumit că Statele Unite oferă susţinere miliţiilor kurde din Siria şi Irak, în contextul conflictului dintre Ankara şi mişcarea separatistă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

"Recep Erdogan şi-a făcut mulţi duşmani, inclusiv în armată, în cei 13 ani de când conduce Turcia (...). Sute de ofiţeri au fost condamnaţi la închisoare, inclusiv mulţi acuzaţi de comploturi pentru lovituri de stat", aminteşte cotidianul The Washington Post.