ANALIZĂ: Măsurile adoptate recent în Europa în vederea restricţionării migraţiei

Peste un milion de migranţi au intrat în Europa în 2015, provocând cea mai mare criză a migraţiei de la al Doilea Război Mondial şi până în prezent. De la începutul lui ianuarie, peste 110.000 de migranţi şi refugiaţi au sosit în Europa, după ce au traversat Marea Mediterană, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).

ÎNĂSPRIRI ÎN BALCANI

MACEDONIA blochează, începând din 21 februarie, trecerea afganilor aflaţi în drum către nordul Europei şi le cere sirienilor şi irakienilor ca pe lângă documentele de liberă trecere pe care le-au primit în centre de înregistrare greceşti să prezinte documente de identitate. Potrivit Atenei, această înăsprire a controalelor este rezultatul unei decizii comune, adoptate pe 18 februarie, la Zagreb, de către poliţiile din ţările aflate pe ruta migraţiei din Balcani - şi anume Macedonia, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Austria.

SLOVENIA a început, pe 15 februarie, să înăsprească trierea migranţilor la frontieră, refuzându-le intrarea celor care "nu sunt ameninţaţi" sau "provin dintr-o ţară sigură". Autorităţile au cerut Parlamentului să autorizeze mobilizarea militarilor la frontiere.

CROAŢIA, care a introdus în noiembrie un prim filtru - primindu-i numai pe cei care fug din ţări aflate în război - a decis pe 20 ianuarie să nu mai lase să treacă persoane care cer azil în Germania sau Austria.

TURCIA, care a devenit unul dintre principalele puncte de plecare a migranţilor ce doresc să se instaleze în UE, şi-a înăsprit la începutul lui februarie condiţiile de intrare pe teritoriul turc a cetăţenilor irakieni. Numai deţinătorii unei vize sau unui permis de sejur emis de către o ţară din spaţiul Schengen, Statele Unite, Marea Britanie sau Irlanda pot beneficia de o procedură de intrare simplificată. Toţi ceilalţi sunt nevoiţi să depună o cerere de viză cu respectarea întregii proceduri.

MĂSURI ÎN ŢĂRILE DE AZIL

În GERMANIA, care a primit 1,1 milioane de solicitanţi de azil în 2015, Bundestagul a adoptat joi o limitare a întregirii familiilor. Migranţii care beneficiază de "protecţie subsidiară" (cu un nivel sub statutul de refugiaţi) vor fi nevoiţi să aştepte doi ani înainte să-şi aducă membrii familiei în această ţară.

Berlinul a blocat dreptul de azil marocanilor, algerienilor şi tunisienilor, ale căror ţări au fost catalogate drept "sigure".

Începând de la 1 ianuarie, Germania a reintrodus examinarea individuală a solicitărilor, inclusiv în cazul sirienilor, care beneficiau până atunci de un drept de azil cvasiautomat.

BELGIA a reintrodus pe 23 februarie, în mod provizoriu, controale la frontiera cu Franţa, pentru a putea face faţă unui eventual aflux de migranţi provenind din "jungla" de la Calais, o tabără vastă, situată în nordul Franţei, a cărei jumătăţi de sud urmează să fie desfiinţată, a decis justiţia franceză joi.

AUSTRIA a introdus, pe 19 februarie, o cotă zilnică strictă de migranţi. Astfel ea autorizează doar 80 de solicitanţi de azil pe zi şi alţi 3.200 aflaţi în tranzit.

Autorităţile au limitat la 37.500 numărul cererilor de azil în 2016, după ce au înregistrat 90.000 de cereri anul trecut.

Viena a decis să plaseze şase ţări - şi anume Algeria, Marocul, Tunisia, Georgia, Ghana şi Mongolia - pe lista sa cu "ţări sigure", însăprindu-şi astfel condiţiile de azil pentru cetăţenii lor.

În DANEMARCA, o lege controversată - care permite poliţiei să confişte bunurile migranţilor în vederea finanţării sejururilor acestora - a intrat în vigoare pe 5 februarie. Ea prevede şi alte măsuri restrictive, precum o perioadă de aşteptare de trei ani înaintea unei reunificări a familiei.

SUEDIA a anunţat la sfârşitul lui ianuarie că aproximativ unul din doi solicitanţi de azil urmează să fie expulzaţi, adică aproximativ 80.000 de persoane.

FINLANDA intenţionează, de asemenea, să expulzeze 20.000 dintre cei 32.000 de solicitanţi de azil care au sosit în ţară în 2015, reprezentând nivelul obişnuit de respingere a cererilor de azil (65%).

Citeşte şi: Ungaria respinge criticile privind referendumul venite din "turnul de fildeş" de la Bruxelles

Citeşte şi: Cameron: Ieşirea din UE ar plasa Marea Britanie în poziţia de ţară asociată, obligată să accepte imigranţi

Citeşte şi: Statele NATO au convenit asupra operaţiunilor din zona Mării Egee, pe fondul tensiunilor greco-turce