Angela Merkel nu renunţă la proiectul Nord Stream 2 în care s-au investit până acum 10 miliarde de euro, în ciuda otrăvirii lui Navalnîi

De câteva săptămâni sunt vehiculate speculaţii că Angela Merkel ar putea fi forţată să facă un gest radical – să renunţe la sprijinul acordat realizării proiectului Nord Stream 2, controversata conductă de gaz rusească. Zvonurile despre o schimbare de atitudine în acest sens au început să apară imediat ce medicii din Germania au confirmat că Alexei Navalny celebrul critic al regimului de la Kremlin, a fost otrăvit cu agentul neurotoxic novichok, un atac care a declanşat indignare la Berlin, potrivit Financial Times.

La sfârşitul lunii august, la scurt timp după ce Navalnyi a fost adus la Berlin pentru tratament, Merkel a fost întrebată dacă Germania ar trebui să renunţe la Nord Stream 2. Răspunsul ei a fost clar, spunând că cele două probleme nu au legătură una cu cealaltă. Atitudinea cancelarului Merkel referitor la realizarea gazoductului a fost consecventă, iar afacerea Navalny nu a adus schimbări semnificative în acest sens în discursul acesteia. Mai mult, Merkel este susţinută de majoritatea clasei politice germane.

Verzii, partid de opoziţie, au depus săptămâna trecută o moţiune în Bundestag, cerând guvernului să oprească proiectul, care va aduce gaze în Germania direct din Rusia, peste Marea Baltică. Liderul Partidului Verde, Annalena Baerbock, a declarat că Nord Stream 2 „divide Europa”.

Baerbock şi partidul ei s-au trezit însă aproape complet izolaţi. Partide din întreg spectrul politic s-au raliat în atacarea moţiunii Verzilor. A fost unul dintre puţinele momente în care creştin-democraţii, social-democraţii, socialiştii – Die Linke şi extrema dreaptă – Alternativa pentru Germania, au fost unanim de acord în privinţa unui subiect.

Jens Koeppen, un deputat CDU, a declarat că în Nord Stream 2 s-au investit deja 10 miliarde de euro şi este în proporţie de 97% terminat, rămânând de făcut doar 150 km. „Ar trebui ca toate acestea să putrezească acum pe fundul Mării Baltice?”, a întrebat el. 

Dietmar Bartsch de la Die Linke i-a întrebat pe verzi de ce nu au cerut şi stoparea importurilor de petrol din Arabia Saudită după asasinarea lui Jamal Khashoggi, jurnalistul din Arabia Saudită, care în 2018 a fost torturat şi ucis în consulatul Arabiei Saudite din Istanbul.

Factorii politici germani vor să pedepsească Rusia pentru otrăvirea lui Navalny, dar ştiu că oprirea proiectului Nord Stream 2 ar provoca masive daune colaterale Europei.  Cererea de gaze în UE este în creştere, pe măsură ce resursele sale interne de combustibil scad. Totodată, „spre deosebire de alte ţări, Germania […] depinde în totalitate de aprovizionarea cu energie a companiilor private”, a declarat Kirsten Westphal, analist energetic la Institutul german pentru afaceri internaţionale şi de securitate. „Aceste companii au nevoie de un cadru de reglementare fiabil, iar Berlinul ştie acest lucru”.

Retragerea sprijinului pentru proiect ar afecta şi investitorii europeni. Grupul rus de stat Gazprom ar putea construi conducta, dar jumătate din costul acesteia, de 9.5 miliarde de euro, a fost acoperit din împrumuturi de la investitori europeni, precum Royal Dutch Shell, Engie şi OMV. Guvernul german ar trebui probabil să acorde despăgubiri de miliarde de euro dacă blochează Nord Stream 2.

În acelaşi timp Berlinul a insistat în tot acest timp asupra faptului că problemele politice, în speţă afacerea Navalnyi şi necesitatea unui răspuns european robust la adresa acesteia, trebuie separate de sfera economică şi în special de proiectele de infrastructură care sunt considerate esenţiale pentru securitatea energetică a Europei.