Aproximativ 30.000 de protestanţi au participat la un marş în centrul Belfastului

Defilarea a început paşnic sâmbătă dimineaţa în centrul oraşului, până la Palatul Stormont, sediul Adunării nord-irlandeze.

Poliţia a fost plasată în stare de alertă de teama unor confruntări între protestanţi loialişti, susţinători ai menţinerii Irlandei de Nord în cadrul Marii Britanii, şi republicani catolici, susţinători ai unei alipiri la Irlanda.

"Este vorba despre cea mai importantă operaţiune a poliţiei din Belfast de aproximativ 20 de ani", scrie BBC.

Aproximativ 50 de maşini de poliţie au fost staţionate în jurul Bisericii catolice St. Patrick, teatrul unor confruntări intercomunitare după trecerea unei fanfare protestante, în iulie. Comisia însărcinată cu aprobarea marşurilor a solicitat manifestanţilor să nu intoneze cântece partizane la trecerea prin faţa edificiului.

Deşi unii nu au respectat în mod vizibil consemnul, potrivit unor martori, niciun incident nu a fost semnalat la începutul după-amiezii.

Marşuri protestante sunt organizate în mod tradiţional din aprilie şi până în august în Irlanda de Nord. Ele culminează cu parada de la 12 iulie, care marchează victoria, în 1690, a regelui protestant William al III-lea asupra rivalului său catolic James Stuart, în cursul căreia au loc violenţe în fiecare an.

La începutul lui septembrie, aproximativ 60 de poliţişi au fost răniţi, la Belfast, pe parcursul a două nopţi de violenţe intercomunitare.

Acest nou marş era menit să comemoreze semnarea în 1912 de către aproximativ 500.000 de protestanţi a "Ulster Covenant" (Pactul de la Ulster) cu scopul de a se opune "Home Rule", un text vizând să acorde o mai mare autonomie Irlandei.

Irlanda de Nord, o provincie britanică semiautonomă dotată începând din 2007 cu un Guvern biconfesional, s-a confruntat în decursul anilor cu violenţe intercomunitare soldate cu aproximativ 3.500 de morţi, înainte de semnarea Acordurilor de Pace din 1998 care au condus la împărţirea puterii între protestanţi şi catolici.