David Cameron cere toleranţă zero faţă de bande după revoltele din Marea Britanie

Într-un interviu acordat Sunday Telegraph, Cameron apreciază că revoltele care au afectat mai multe oraşe din ţară între 6 august şi marţi seara, cele mai violente din ultimele decenii, marchează o turnură.

"Nu am promovat suficient toleranţa zero. Dar mesajul este pe cale să se transmită", explică el.

În aplicarea acestor principii, Guvernul a decis să facă apel la un agent american, specialist în lupta împotriva bandelor, considerând că acestea au jucat un rol major în revolte.

Bill Bratton, fostul şef al poliţiei din New York, Boston şi Los Angeles, teatrul unor revolte sângeroase în 1992, va lucra în această toamnă în calitate de consultant pentru Scotland Yard în lupta împotriva violenţelor urbane.

Dar această recrutare a generat multe nemulţumiri în cadrul poliţiei, mai mulţi reprezentanţi ai acesteia luând cuvântul în mod public pentru a se mira de această decizie.

"Nu sunt sigur că voi învăţa cum să gestionez bandele inspirându-mă dintr-o regiune din Statele Unite unde sunt 400 care acţionează", a replicat Hugh Orde, şeful corpului de ofiţeri de poliţie. "Dacă ai 400 de bande în activitate, înseamnă că nu eşti foarte eficient".

"Chiar dacă (Bill Bratton) are recomandări strălucite în Statele Unite, stilul poliţiei diferă de al nostru", a declarat sâmbătă Jon Tully, responsabil al Federaţiei poliţiei londoneze.

Criticile lui Cameron în ceea ce priveşte metodele folosite de forţele de ordine britanice, vizibil depăşite de situaţie la începutul revoltelor, au generat deja fricţiuni în ultimele zile. Cu atât mai mult cu cât Guvernul refuză să revină asupra tăierilor bugetare care vor afecta poliţia.

"La început, poliţia a tratat situaţia ca şi cum ar fi fost vorba doar despre o problemă de ordine publică, în timp ce era vorba despre criminalitate", a explicat joi premierul.

În faţa acestor reproşuri, actualul director interimar al Scotland Yard Tim Godwin s-a plâns de "incoerenţa" politicilor. "Uneori suntem acuzaţi de folosirea excesivă a forţei, alteori că nu facem destul", a declarat el, respingând ideea "nefondată" că poliţia ar fi fost prea timidă.

Această stare de spirit a fost exclusă de ministrul de Interne Theresa May, care a subliniat că Guvernul trebuia să le spună forţelor de ordine "ce se aşteaptă de la ele".

Mobilizarea masivă a forţelor de ordine începând de marţi a reuşit să pună capăt revoltelor. De miercuri seara, niciun incident important nu a fost semnalat în ţară. Guvernul intenţiona să se reunească pentru a decide dacă mai menţine dispozitivul de securitate excepţional.

Pentru a pune capăt revoltelor, poliţia a multiplicat arestările, acestea ajungând la peste 2.100. Ea a estimat că în total circa 3.000 de persoane vor fi aduse în faţa justiţiei.

Printre acestea figurează doi suspecţi inculpaţi după moartea a trei bărbaţi, loviţi în această săptămână de o maşină în timp ce încercau să îşi protejeze cartierul de hoţi, la Birmingham (centru). O manifestaţie "paşnică" în memoria victimelor urma să aibă loc duminică în oraş.

Potrivit unui sondaj publicat de Sunday Express, 70 la sută dintre britanici sunt favorabili suspendării ajutoarelor sociale pentru părinţii agresorilor. Guvernul vrea, de asemenea, ca aceştia să nu aibă acces la locuinţele sociale.

În faţa acestei retorici, un deputat membru al liberal-democraţilor, partener în coaliţia de guvernare, Simon Hughes, a lansat o avertizare împotriva "soluţiilor simpliste".