Fost gardian de lagăr nazist de origine română, vizat de un mandat de arestare

• Externe

  • Condamnat la închisoare pentru o poezie: Un chinez, pedepsit că şi-a îndemnat concetăţenii să îşi apere libertăţile ieşind în stradă 07:45
  • O româncă a pledat vinovată de furt, fraudă şi complot în Canada. Cum a furat peste 100.000 de euro de la bătrâni 07:34
  • Cutremur cu magnitudinea 5,9 în centrul Chile 07:22
  • ARTILERIA SIRIANĂ, împotriva populaţiei civile. FOTOGRAFII prin satelit, prezentate ca dovezi de SUA - FOTO 03:37
  • Guvernul grec aprobă planul de austeritate cerut de UE şi FMI 01:35

Surse judiciare spaniole au afirmat că toţi cei trei foşti membri SS au fost puşi oficial sub acuzare pentru complicitate la crime împotriva umanităţii şi genocid.

În afara lui Leprich, care locuieşte în Statele Unite, mandatele îi mai vizează şi pe Anton Tittjung, în vârstă de 85 de ani, de origine iugoslavă şi cu reşedinţa tot în SUA, şi pe Josias Kumpf, în vârstă de 84 de ani, de origine iugoslavă şi cu domiciliul în Austria.

Conform unui proces-verbal al judecătorului Audienţei Naţionale Ismael Moreno, cei trei fac obiectul unei plângeri depuse în Spania de familiile spaniolilor deportaţi, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în lagărele de concentrare naziste de la Mauthausen, Sachsenhausen şi Flossenbuerg.

Plângerea îl vizează şi pe John Demjanjuk, în vârstă de 89 de ani, expulzat în mai de Statele Unite către Germania, unde este acuzat că a participat la comiterea a aproape 30.000 de asasinate în lagărul nazist Sobibor şi urmează să fie judecat în curând. Judecătorul spaniol a decis ca, până la încheierea procedurii din Germania, să nu îl pună sub acuzare şi nici să nu emită mandat de arestare pe numele lui Demjanjuk.

Reclamanţii spanioli au cerut emiterea de mandate de arestare pe numele celor patru foşti gardieni nazişti.

Parchetul aprecia de mult timp că nu există suficiente elemente pentru a-i incrimina şi a cerut întocmirea unei documentaţii mult mai ample, înainte de a solicita în cele din urmă emiterea mandatelor de arestare.

Peste 7.000 de spanioli au fost plasaţi în timpul celui de-al doilea război mondial în lagărul de la Mauthausen unde 4.300 dintre aceştia şi-au pierdut viaţa. Alţi cetăţeni spanioli au fost deportaţi în lagărul de la Sachsenhausen din oraşul francez Compiegne.

Este vorba în mare parte despre foşti combatanţi republicani ai războiului civil spaniol (1936-1939) şi familiile acestora exilate în Franţa, după victoria generalului Franco, al cărui regim nu a participat la cel de-al doilea război mondial.

Spaniei i s-a recunoscut în 2005 o competenţă universală pentru a ancheta crimele împotriva umanităţii sau genocidele comise în lumea întreagă, care a asistat recent la tensiuni diplomatice cu Israelul sau cu China.

Deputaţii spanioli s-au pronunţat la 25 iunie în favoarea unei limitări a aplicării acestui principiu în cazurile în care există victime spaniole sau când responsabilii suspectaţi se află în Spania.