Goran Hadzici, ultimul fugar căutat de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, a fost arestat

• Externe

  • Controale reduse pe aeroporturile americane pentru bătrânii de peste 75 de ani 15:06
  • Observatorii ONU merg în regiunea Hula din centrul Siriei la o zi după bombardamente 14:45
  • Cel puţin 50 de morţi în urma unor inundaţii produse în nordul Afganistanului 14:30
  • Peste 400 de replici înregistrate în Bulgaria după cutremurul de marţi 13:43
  • Dmitri Medvedev, ales la conducerea partidului Rusia Unită 12:32

"El a fost arestat. Nu am alte detalii", a declarat pentru AFP această sursă guvernamentală, care a solicitat anonimatul. Sursa a apreciat că Hadzici se află deja la Belgrad.

Potrivit B92, Hadzici a fost arestat miercuri dimineaţă într-o pădure din Fruska Gora, o regiune cu depresiuni situată la aproximativ o sută de kilometri nord de Belgrad.

Televiziunea RTS a relatat că Goran Hadzici a fost arestat în mănăstirea Krusedol, cunoscută de numeroşi turişti pentru picturile sale murale.

Preşedintele Serbiei, Boris Tadici, a anunţat că Goran Hadzici a fost arestat miercuri dimineaţă, la ora locală 8.24 (9.24, ora României).

"Astfel, Serbia încheie capitolul cel mai dificil în cooperarea cu Tribunalul de la Haga", a adăugat preşedintele Tadici, într-o conferinţă de presă.

El a precizat că arestarea a avut loc în regiunea Fruska Gora, la circa o sută de kilometri nord-vest de Belgrad.

Arestarea lui Hadzici intervine la aproape două luni după cea a lui Ratko Mladici, fostul lider militar al sârbilor din Bosnia.

Goran Hadzici, în vârstă de 52 de ani, fost preşedinte al Republicii sârbe autoproclamate Krajina, care se întindea pe aproximativ o treime din teritoriul Croaţiei în timpul războiului (1991-1995), este acuzat de crime de război şi crime împotriva umanităţii.

El a dispărut de la domiciliul său la scurt timp după publicarea inculpării sale în iulie 2004 şi nu s-a predat, în pofida apelurilor Guvernului sârb.

El trebuie să răspundă pentru 14 capete de acuzare de crime de război şi crime împotriva umanităţii, pentru implicarea sa presupusă în uciderea a sute de civili croaţi şi deportarea a zeci de mii de croaţi şi alţi cetăţeni non-sârbi de către trupele sârbe, în timpul războiului din Croaţia (1991-1995).

Inculparea sa menţionează într-o manieră specifică responsabilitatea sa în masacrul de la spitalul din Vukovar, în cursul căruia 250 de croaţi şi alţi non-sârbi au fost ucişi.