Video Klaus Iohannis şi Sorin Grindeanu, la bilanţul MApN, despre obiectivele Guvernului pentru contracararea eficientă a ameninţărilor asimetrice şi hibride

”Armata este o instituţie de bază a statului român, pe care cetăţenii ţării noastre o privesc cu încredere şi cu mândrie. Acest nivel de preţuire se datorează profesionalismului militarilor şi civililor care îşi îndeplinesc misiunile cu patriotism şi devotament. Pentru efortul şi sacrificiile pe care le faceţi în fiecare zi, vă mulţumesc! Ne aflăm într-un context deosebit de dinamic al transformărilor mediului internaţional, caracterizat de acutizarea fără precedent, după sfârşitul Războiului Rece, a provocărilor la adresa securităţii globale şi regionale”, a spus Klaus Iohannis.

În opinia şefului statului, prelungirea conflictului din Ucraina, fără întrevederea unei soluţii politice viabile, tergiversarea găsirii unei căi rezonabile şi negociate pentru a pune capăt războiului din Siria, care se suprapune pe un context deja precar al securităţii regionale în Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, virulenţa terorismului islamic anti-occidental practicat de Daesh şi criza produsă de afluxul masiv de refugiaţi în căutare de azil în Europa sunt cele mai semnificative coordonate ale acestei situaţii.

”Într-un astfel de context, devine cu atât mai important pentru România să-şi dezvolte direcţiile pe care îşi fundamentează politica externă. În acest sens, pentru noi rămân prioritare consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii şi construirea unui profil mai puternic în NATO şi Uniunea Europeană, ca piloni strategici pentru garantarea securităţii ţării noastre. Anul trecut, pentru prima dată, NATO a prevăzut un proces regulat de evaluare politico-militară pentru Europa de Sud-Est. Mai mult, Uniunea Europeană a adoptat în anul 2016 o Strategie Globală de Politică Externă şi de Securitate, urmând a pune în aplicare un Plan de Implementare a acesteia, cu obiective concrete”, a adăugat preşedintele Iohannis.

Potrivit lui Iohannis, cooperarea dintre NATO şi Uniunea Europeană reprezintă o prioritate strategică pentru ambele organizaţii, în baza declaraţiei comune semnate de liderii acestora, cu ocazia Summitului de la Varşovia din anul 2016.

”Acel Summit a marcat şi succesul demersurilor statului român pentru o abordare echilibrată între Marea Baltică şi Marea Neagră a riscurilor de securitate care vizează flancul estic, obţinându-se un pachet complex şi integrat de măsuri, în plan terestru, aerian şi maritim pentru regiunea din care facem parte. După progresele înregistrate în domeniile terestru şi aerian, mă bucură faptul că recent au fost agreate măsuri de consolidare a prezenţei aliate şi pe dimensiunea maritimă, la Marea Neagră. Cu toţii ne dorim ca România să fie o ţară puternică şi respectată în Europa şi în lume. Ţara noastră a dovedit că poate fi un furnizor de securitate, iar acest statut poate fi consolidat atât prin măsuri de politică externă, cât şi prin măsuri care vizează creşterea capacităţii operaţionale a armatei. Un stat capătă credibilitate strategică internaţională dacă are o armată puternică”, a apreciat preşedintele.

El a subliniat, în context, operaţionalizarea, în anul 2016, a Unităţii NATO de Integrare a Forţelor şi a Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est, precum şi operaţionalizarea scutului antirachetă de la Deveselu.

”Bugetul apărării a reprezentat pentru mine, aşa cum bine ştiţi, o prioritate. Asigurarea finanţării de 2% din PIB în acest an, în concordanţă cu angajamentul politic asumat în plan naţional în ianuarie 2015, creează condiţii pentru implementarea tuturor obiectivelor asumate. Sunt totuşi necesare măsuri organizatorice şi manageriale responsabile şi oportune. Responsabilităţile ce revin României în urma deciziilor asumate la Varşovia trebuie să fie rezultatul unui efort conjugat şi cuprinzător al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii şi apărării, în beneficiul României şi al tuturor românilor. De aceea, cooperarea interinstituţională, în general, şi cea dintre Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe, în special, devine esenţială”, a mai spus Klaus Iohannis.

Grindeanu: Unul dintre obiective, contracararea ameninţărilor asimetrice şi hibride

Premierul Sorin Grindeanu a declarat, marţi, la bilanţul MApN, că, în prezent, contextul geopolitic este ”de departe cel mai complicat”, printre obiectivele Guvernului fiind şi dezvoltarea capabilităţilor pentru contracararea eficientă a ameninţărilor asimetrice şi hibride.

”Situaţia strategică a regiunii noastre este astăzi şi mai importantă, în contextul evoluţiilor din regiunea extinsă a Mării Negre. Contextul geopolitic actual este de departe cel mai complicat din ultimii ani. Pe de o parte, anexarea Crimeei a reprezentat acum trei ani o încălcare gravă a legislaţiei internaţionale şi o provocare majoră la adresa securităţii euro-atlantice. Pe de altă parte, regiunea Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord (MENA) este caracterizată de o intensificare a instabilităţii şi a terorismului. Statul Islamic a devenit o ameninţare pentru întreaga regiune şi a demonstrat, din păcate, potenţialul de a afecta inclusiv statele europene”, a declarat premierul Sorin Grindeanu la bilanţul MApN.

În opinia premierului, într-un mediu de securitate tensionat, în care este întâlnită o combinaţie îngrijorătoare de riscuri şi ameninţări tot mai complexe, apărarea contează şi devine din ce în ce mai importantă în ecuaţia de securitate naţională.

”Un pilon important al construcţiei priorităţilor la nivelul apărării se regăseşte în Programul de Guvernare 2017-2020, care identifică drept direcţii fundamentale ale apărării participarea la apărarea colectivă a aliaţilor în cadrul NATO şi UE, participarea la misiuni şi operaţii sub egida organizaţiilor internaţionale, consolidarea capacităţii naţionale de apărare, respectiv consolidarea parteneriatelor strategice, în special cu SUA. Aş dori să reafirm angajamentul ferm al Guvernului pentru realizarea obiectivelor politicii de apărare şi pentru succesul modernizării şi consolidării forţelor armate române. Susţinem cu seriozitate obiectivele care vizează consolidarea capacităţii de apărare naţională, transformarea, modernizarea şi dotarea corespunzătoare a Forţelor Armate Române, dezvoltarea capabilităţilor pentru contracararea eficientă a ameninţărilor asimetrice şi hibride, intensificarea dimensiunii de securitate a Parteneriatelor Strategice, respectiv a Parteneriatului Strategic cu SUA prin consolidarea cooperării în domeniul militar, inclusiv pe teritoriul naţional şi în regiunea Mării Negre, creşterea interoperabilităţii cu forţele aliate şi partenere din cadrul NATO şi intensificarea participării la misiunile şi operaţiile din zonele de interes strategic pentru România”, a adăugat şeful Executivului.

Potrivit lui Grindeanu, seriozitatea şi credibilitatea noastră trebuie să fie fundamentată pe resurse adecvate.

”Actualul Guvern a făcut din Apărare un domeniu prioritar al bugetului de stat pentru 2017. În conformitate cu prevederile Legii nr.6/2017, Legea bugetului de stat pe anul 2017, bugetul apărării pentru 2017 prevede, conform angajamentului asumat, alocarea a 2% din Produsul Intern Brut şi, potrivit Programului de Guvernare, se are în vedere menţinerea nivelului de alocare şi în perioada 2018-2020. Sunt astfel încredinţat că acest buget asigură un teren solid pentru accelerarea modernizării Armatei României. Secretarul general al NATO, Jan Stoltenberg, a felicitat România recent pentru această realizare majoră. Suntem un exemplu in Alianţă”, a mai spus Sorin Grindeanu.

El a precizat că, în prezent, cheltuielile destinate achiziţiei de echipamente majore şi activităţi de cercetare dezvoltare reprezintă peste 45% din bugetul total, procent cu mult peste valoarea de 20% din PIB recomandată la Summit-ul NATO din Ţara Galilor.

”Aş dori să subliniez aici că, la nivelul programelor de înzestrare pe care le aveţi în vedere, este necesară identificarea şi implementarea unor mecanisme legislative care să asigure intensificarea colaborării si implicării operatorilor economici din industria de apărare în realizarea produselor militare. Coerenţa şi credibilitatea sunt două cuvinte-cheie cu o semnificaţie aparte, de care Armata României dă dovadă în mod constant. Este foarte important ca eforturile dumneavoastră să fie îndreptate spre promovarea intereselor strategice naţionale la nivelul NATO şi UE, precum şi în direcţia asigurării stabilităţii regionale, în vecinătatea estică, precum şi implementarea Strategiei Globale a UE în domeniul securităţii şi apărării. NATO traversează un proces de adaptare strategica in care apărarea colectiva redevine pre-eminenta ca sarcina fundamentala a Alianţei. De la Summit-ul din Tara Galilor şi cel de la Varşovia asistam la cea mai importanta consolidare a apărării colective de la căderea Cortinei de Fier. A fost prin urmare necesar să reevaluăm priorităţile pe flancul estic al Alianţei, reconfigurând forţele proprii, extinzând instruirea militarilor şi planificând mai bine şi mai adaptat achiziţiile şi înzestrarea”, le-a mai spus premierul militarilor.

El i-a îndemnat să continue implementarea eficientă a deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varşovia, în perspectiva întâlnirii şefilor de state şi de guverne aliate de la sfârşitul lunii mai, prin avansarea deciziilor referitoare la prezenţa aliată avansată adaptată în zona noastră.