Le Figaro: Romii din România sunt cei mai numeroşi din Europa dar şi cei mai săraci

După aderarea României şi Bulgariei în 2007, în Uniunea Europeană există circa zece milioane de etnici romi. Pretutindeni indizerabili şi persecutaţi, aceştia au devenit, aşa cum a recunoscut şi Comisia Europeană, "o ameninţare pentru coeziunea socială a Europei". Cerşetoria organizată, prostituţia şi diversele infracţiuni, precum furtul din buzunare sau al cardurilor bancare, au permis reţelelor de infractori care îi exploatează să prospere. Acţiunile acestor reţele, organizate sub forma de clanuri, sunt adesea nepedepsite.

Mai mult sau mai puţin asimilaţi în perioada regimului comunist, romii din Europa de Est au fost afectaţi considerabil de costul social al tranziţiei economice din anii '90. Extinderea Uniunii Europene a declanşat o coştientizare la nivel instituţional a condiţiilor în care trăieşte minoritatea romă. Uniunea Europeană, Banca Mondială, organizaţii neguvernamentale ca Fundaţia Soros au alocat fonduri şi au desfăşurat campanii de informare în vederea sprijinirii etnicilor romi.

La începutul anilor 2000, perspectiva aderării la UE şi necesitatea îndeplinirii unui anumit număr de criterii au obligat autorităţile române să se preocupe de situaţia acestei minorităţi.

Autorităţile de la Bucureşti au creat, spre exemplu, instituţii de "mediere" responsabile cu ameliorarea şcolarizării şi a accesului la serviciile de sănătate. Aceste eforturi s-au diminuat considerabil după ce România a devenit membru al Uniunii Europene. Potrivit directoarei asociaţiei pentru romi Romani Criss, Magda Matache, România "a adoptat un cadru legislativ conform aşteptărilor Bruxelles-ului. Din păcate, legile nu au fost aplicate". "Reacţia foarte lentă a Bruxelles-ului după numeroasele expulzări ale romilor din Italia confirmă inerţia autorităţilor române", adaugă ea.

Potrivit Le Figaro, cei mai mulţi romi sunt victime ale discriminării, ceea ce îi împiedică să fie corect educaţi şi asimilaţi de piaţa muncii. Această realitate se regăseşte şi în alte ţări unde există minorităţi rome: Ungaria, Slovacia sau Cehia, care a fost condamnată în urmă cu doi ani de Curtea Europeană a Drepturilor Omului deoarece a plasat forţat copii romi în şcoli speciale destinate persoanelor cu handicap mental.

Criza economică mondială nu favorizează integrarea romilor, iar tensiunile s-au intensificat. În Cehia, iniţiativa unui primar care a confiscat anul trecut alocaţiile primite de familiile de romi cu datorii foate mari a fost salutată de formaţiunile de extremă dreaptă. În Ungaria, romii sunt frecvent victimele unor agresiuni. Rasismul împotriva etniei rome este alimentat de partidul Jobbik, care şi-a sporit influenţa, după ce, din iunie 2009, dispune de trei eurodeputaţi.

Lipsa de toleranţă se regăseşte şi în România unde în vara anului trecut mai multe case aparţinând unor romi au fost distruse sau incendiate în judeţe populate majoritar de români de etnie maghiară. Potrivit Magdei Matache, aceste atacuri ar fi fost comandate de la Budapesta de către Garda ungară, o miliţie de extremă dreaptă, dizolvată oficial vara trecută.