Mihai Ghimpu : Cele trei funcţii principale în stat vor reveni PLDM, PL şi PDM

• Externe

  • ARTILERIA SIRIANĂ, împotriva populaţiei civile. FOTOGRAFII prin satelit, prezentate ca dovezi de SUA - FOTO 03:37
  • Guvernul grec aprobă planul de austeritate cerut de UE şi FMI 01:35
  • Site-ul CIA, inaccesibil. Anonymous revendică un atac 23:53
  • Un elicopter militar aterizează de urgenţă în sudul Bosniei, dar pasagerii vorbesc de prăbuşire 23:36
  • EUROPA ÎNGHEAŢĂ: 590 de morţi în urma valului de frig 21:46

"Atât vă pot spune, cele trei funcţii revin PLDM, PDM şi PL, AMN (Alianţa Moldova Noastră) este împăcată cu asta, dar asta-i tot", a declarat Ghimpu, refuzând să ofere mai multe detalii.

Şi ceilalţi lideri evită să comenteze subiectul privind distribuirea funcţiilor. "AMN nu rămâne pe dinafară, facem parte din coaliţie", a declarat preşedintele formaţiunii, Serafim Urechean.

"Toate funcţiile vor fi distribuite corect în cadrul coaliţiei", a explicat, la rândul său, preşedintele PLDM, Vlad Filat, în timp ce liderul PDM, Marian Lupu, a precizat că "este un subiect care în curând va deveni unul public".

Totodată, membrii coaliţiei şi-au reiterat declaraţiile potrivit cărora nu sunt dispuşi să ofere vreo funcţie de conducere comuniştilor în schimbul a opt voturi pentru a putea alege şeful statului.

"Nici una dintre cele trei funcţii nu ajunge la comunişti şi nici altele", a subliniat Ghimpu.

Liderul democraţilor a amintit de situaţia din 2005, când mai multe partide au votat un preşedinte comunist, iar PCRM nu a oferit nici o funcţie în schimb.

"În 2005 a avut loc un dialog politic, putem implementa şi acum această formulă", a declarat Marian Lupu.

Membrii PCRM au refuzat să comenteze declaraţiile celor patru lideri. "Nu vorbim pentru că orice decizie se pregăteşte înainte de a fi anunţată şi o decizie politică serioasă nu este obiectul unor speculaţii", a declarat deputatul comunist Mark Tkaciuk.

Alianţa pentru Integrare Europeană deţine 53 de mandate, suficiente pentru a alege preşedintele Legislativului, dar nu şi pentru a vota şeful statului.

În cazul în care Parlamentul nu va putea vota preşedintele ţării, Constituţia prevede dizolvarea acestuia peste un an şi organizarea unor noi alegeri parlamentare.