Opoziţia de dreapta a obţinut victoria în alegerile din Danemarca

Partidul Danez al Poporului (DPP) a devenit, astfel, pentru prima dată, cel mai mare partid de dreapta, obţinând 21,1% din voturile exprimate şi aducând blocului de dreapta 90 de mandate în Parlament.

Blocul de stânga a obţinut 85 de mandate, iar Helle Thorning-Schmidt a demisionat de la conducerea Partidului Social Democrat (SDP), după ce şi-a recunoscut înfrângerea, în urma unei lupte strânse.

"Acum îi revine lui Lars Lokke Rasmussen (sarcina) să încerce să formeze un guvern", a declarat ea, referindu-se la liderul Venstre, principalul partid de dreapta.

Fostul premier Rasmussen urmează să devină premier, în contextul în care DPP, care a susţinut guvernele de dreapta din perioada 2001-2011, nu a anunţat încă dacă va intra într-un guvern de dreapta.

Formaţiunea ar putea alege să nu intre în Guvern şi să susţină blocul de dreapta în Parlament.

"Nu ne este teamă să intrăm în Guvern, dacă această poziţie ne oferă cea mai mare influenţă politică", a declarat liderul DPP Kristian Thulesen Dahl pentru agenţia de ştiri Ritzau.

"Nu este sigur că ei ne vor face concesiile necesare", a adăugat el, referindu-se la o potenţială coaliţie de drepata.

DPP a făcut campanie pentru înăsprirea regulilor cu privire la imigraţie, pensii mai mari pentru persoanele cu venituri mici şi alocarea a mai mulţi bani pentru sănătate şi bătrâni.

"Suntem luaţi în serios"

"Această campanie electorală a arătat că suntem un partid pe care ceilalţi nu pot pur şi simplu să-l ocolească. Suntem un partid de luat în serios în această ţară", a spus el.

O serie de scandaluri cu privire la cheltuieli minore a subminat încrederea în Rasmussen, al cărui partid a obţinut 19,5% din voturile exprimate, pierzând mai mult de unul din patru voturi.

"Venstre a pierdut susţinerea, nu am avut nişte alegeri prea bune. Dar există o majoritate de partide care crede că Danemarca trebuie să aibă un nou guvern", a spus el în discursul în care a revendicat victoria.

Imigraţia şi costurile tot mai mari ale cazării solicitanţilor de azil au fost principalele teme de campanie atât ale dreptei, cât şi stângii, alături de economie şi viitorul statului providenţă.

Danemarca a primit aproape 15.000 de solicitanţi de azil anul trecut, aproape dublu faţă de 2013, mulţi refugiaţi din calea conflictelor şi sărăciei din Africa şi Orientul Mijlociu în Europa.

Atât Thorning-Schmidt, care s-a aflat la putere din 2011, cât şi blocul opoziţiei condus de Rasmussen, care a guvernat ţara în perioada 2009-2011, au încercat să-şi asume meritul pentru relansarea economică şi să-i atragă pe alegători cu promisiunea reducerii imigraţiei.

Aproximativ 9% din cei 5,7 milioane de danezi s-au născut în străinătate.

DPP va stabili agenda

"Partidul (Venstre) nu va fi în măsură să stabilească agenda unui guvern de dreapta. O va face, în schimb, (liderul DPP) Kristian Thulesen Dahl", a declarat Lars Trier Mogensen, un comentator politic de la ziarul Information, pentru tabloidul Ekstra Bladet.

Alţii sugerează că DPP va fi nevoit să intre într-un guvern de dreapta, ceea ce înseamnă că partidul, acuzat adesea de populism, va fi nevoit să-şi "asume responsabilitatea".

"DPP nu se mai poate ascunde. I-ar trăda de alegătorii săi dacă nu se alătură Guvernului acum", a declarat Sos Marie Serup, o comentatoare politică, pentru tabloidul BT.

"Alegătorii de dreapta i-au spus Partidului Danez al Poporului că trebuie să-şi asume responsabilitatea", subliniază ea.

Cota de popularitate a lui Thorning-Schmidt a avut de suferit cea mai mare parte din mandatul de patru ani, în contextul în care economia s-a adâncit şi apoi a ieşit din recesiune, iar politicile implementate de către coaliţia sa de centru-stânga au fost percepute ca fiind de dreapta, inclusiv tăierile de ajutoare sociale şi reducerea impozitelor pentru companii.

Însă ea a revenit în sondajele de opinie după ce a convocat alegerile, în urmă cu trei săptămâni, în contextul reluării creşterii economice - care urmează să atingă 1,7% anul acesta - şi după ce a adoptat o poziţie dură cu privire la imigraţie.

În mod neobişnuit pentru social-democraţi, Thorning-Schmidt a făcut campanie cu sloganul "Dacă vii în Danemarca ar trebui să munceşti". Guvernul ei a introdus permise de sejur temporar pentru refugiaţi, în efortul de a stopa un aflux de solicitanţi de azil.