Parlamentul European a respins moţiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene

Potrivit site-ului PE, moţiunea a fost respinsă cu 461 de voturi "împotrivă", 101 voturi "pentru" şi 88 de abţineri.

Moţiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene a fost dezbătută în PE luni, în prezenţa preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker, şi a întregului colegiu al comisarilor.

"Încetaţi să mă mai insultaţi!", a exclamat luni în Parlamentul European Jean-Claude Juncker, adresându-se aleşilor eurosceptici care au depus moţiunea de cenzură împotriva sa. Noua Comisie "va lupta împotriva evaziunii şi fraudei fiscale", a dat asigurări el, pledând pentru "armonizare fiscală", dar nu contra "concurenţei fiscale", cu excepţia cazului în care este "nesănătoasă". "Nu vă îndoiţi de cuvântul meu", a insistat el.

Moţiunea a fost depusă de 76 de deputaţi membri ai grupului eurosceptic EFDD şi non înscrişi, după dezbaterea "LuxLeaks" care a avut loc la 12 noiembrie, în sesiunea plenară, cu preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker. Textul moţiunii a obţinut numărul necesar de semnături, o zecime din numărul de eurodeputaţi, şi a fost înmânat preşedintelui Parlamentului, Martin Schulz, la 18 noiembrie.

Prin acest vot, eurodeputaţii voiau să confirme faptul că nu mai au încredere în Juncker, ca preşedinte al Comisiei Europene şi reprezentant al cetăţenilor în UE.

Pentru a demite Comisia, moţiunea de cenzură ar fi trebuit să obţină o dublă majoritate: două treimi din voturile exprimate şi majoritatea membrilor PE (cel puţin 376).

Jean-Claude Juncker a respins anterior acuzaţiile privind un "conflict de interese" în contextul dezvăluirilor referitoare la existenţa unui sistem de evaziune fiscală în timp ce era premier al Luxemburgului, reiterând determinarea de a combate fraudele fiscale. "Comisia Europeană va lupta împotriva evaziunii şi fraudelor fiscale. Aş vrea ca toată lumea să ştie că acestea nu sunt vorbe în vânt, ci aceasta este intenţia Comisiei Europene", a declarat Juncker la 12 noiembrie.

Preşedintele CE a precizat că va propune o lege care să prevadă un schimb automat de informaţii pentru acorduri fiscale cu companiile. "Nu sunt arhitectul sistemului fiscal din Luxemburg, dar sunt responsabil din punct de vedere politic", a subliniat Juncker, care a fost timp de 18 ani, între 1995 şi 2013, premier al Luxemburgului, unul dintre principalele paradisuri fiscale din lume. "Practica acordurilor fiscale anticipate este întâlnită în 22 de state membre ale Uniunii Europene", a explicat el.

Luxemburgul este acuzat de organizarea unui sistem de evaziune fiscală favorabil companiilor multinaţionale, scandalul, denumit "LuxLeaks", fragilizând poziţia noului preşedinte al CE, luxemburghezul Jean-Claude Juncker. Potrivit publicaţiei Les Echos, Comisia Europeană a iniţiat de câteva luni investigaţii referitoare la acorduri fiscale anticipate aplicate în Luxemburg, aranjamentele fiscale favorizând multinaţionale precum AXA, BNP Paribas, BPCE, Crédit Agricole şi grupul Rothschild. În perioada 2002-2010, Luxemburg ar fi implementat, potrivit unei anchete realizate de 40 de publicaţii internaţionale, acorduri fiscale cu 340 de multinaţionale, printre care se numără şi Apple, Amazon, Ikea, Pepsi, Heinz, Verizon, AIG şi Axa, scopul fiind reducerea impozitelor.

Consorţiul internaţional al jurnaliştilor de investigaţie (ICIJ) a examinat circa 28.000 de pagini de documente despre acorduri fiscale anticipate aplicate în Luxemburg. Potrivit AFP, practica acordurilor fiscale anticipate, legală şi aplicată inclusiv de alte ţări, permite unei companii să solicite în avans informaţii despre modul în care situaţia sa va fi abordată de administraţia fiscală a unui stat, în scopul obţinerii de garanţii juridice şi al optimizării sistemului de impozitare.

"Companiile multinaţionale se bazează pe regulile fiscale flexibile din Luxemburg, dar profită şi de lipsa reglementărilor la nivel internaţional pentru a transfera profituri care să evite impozitarea sau să beneficieze de reduceri fiscale", comentează Le Monde.