Parlamentul italian se reuneşte pentru a alege preşedintele ţării

"Alegerile prezidenţiale reprezintă un test important pentru Matteo Renzi (...) care va trebui să fie în măsură să propună un nume care să obţină un consens cât mai amplu posibil", au apreciat analiştii băncii Unicredit.

Toţi senatorii şi deputaţii, precum şi 58 de reprezentanţi ai regiunilor italiene, adică 1.009 persoane, vor vota pentru prima dată începând cu ora 14.00 GMT (16.00, ora României).

La primele trei tururi de scrutin, o majoritate de două-treimi dintre marii electori, adică 672 de voturi, este necesară. Dar începând cu cel de-al patrulea tur, este suficientă majoritatea simplă, adică 505 voturi.

Partidul Democrat (PD) al lui Matteo Renzi dispune oficial de minimum 415 voturi, la care se adaugă câteva zeci de aleşi ai altor partide sau grupuri mixte. Renzi mizează astfel pe alegerea candidatului său începând cu cel de-al patrulea tur, dacă nu va avea probleme din cauza disensiunilor sale cu aripa stângă a partidului său.

Consemnul de vot pentru principalele două forţe politice, PD şi dreapta reunită în jurul fostului premier Silvio Berlusconi, este să prezinte buletinele de vot goale la primele trei tururi, joi şi vineri, pentru a reuşi sâmbătă sau cel mai târziu duminică alegerea unui preşedinte.

Prerogativele preşedintelui italian sunt foarte limitate, dar actualul şef al statului, Giorgio Napolitano, a arătat că poate avea o influenţă importantă asupra vieţii politice.

Pentru moment, nici unul dintre numeroasele nume citate de presă nu pare să se evidenţieze, din cauza opoziţiei unuia sau a altuia dintre actorii principali.

Opozanţii lui Matteo Renzi "afirmă că şeful Guvernului îşi ţine cărţile ascunse pentru că încă nu are soluţia", comentează cotidianul Corriere della Sera.

Dincolo de indicaţiile generice privind un "profil înalt", singurul numitor comun pare să fie voinţa de a avea "un politician şi nu un tehnocrat", a explicat Paolo Romani, un membru important al Forza Italia, partidul lui Silvio Berlusconi.

- Metode KGB -

Această tăcere a lui Matteo Renzi încinge spiritele, atât în cadrul partidului său, cât şi în rândul opoziţiei.

"Cu aproximativ 24 de ore înainte de votul pentru preşedinte, cei circa 400 de parlamentari ai PD nu ştiu încă cu cine să voteze. Pentru moment, Renzi le-a impus doar să dea buletinul gol. Ne opunem acestei metode de tip KGB a lui Renzi printr-o adunare publică pentru a propune nume", a denunţat Luigi Di Maio, un oficial de rang înalt din Mişcarea cinci stele (M5S).

Problema este că Matteo Renzi pare să aibă dificultăţi în ceea ce priveşte găsirea unui nume care să îi convină şi care să poată primi de asemenea voturi din rândul opoziţiei.

În pofida incertitudinilor, presa mizează pe trei nume: fostul premier Giuliano Amato, actualul ministru de Finanţe Piercarlo Padoan şi judecătorul constituţional Sergio Mattarella, Renzi preferându-l pe ultimul.

Dar în caz de impas, şeful Guvernului a ameninţat cu o "lovitură a la Renzi", prezentând de exemplu candidatura preşedintelui Senatului, Pietro Grasso, sau a magistratului anticorupţie Raffaele Cantone, scrie La Stampa.