Partidele de stânga franceze sunt favorite la scrutinul legislativ, după alegerea lui Hollande

Potrivit sondajelor, francezii vor opta pentru "o majoritate a schimbării", conform sloganului socialiştilor, şi pentru o confirmare a opţiunii lor la prezidenţialele de la 6 mai, câştigate de Francois Hollande, cu 51,6% din voturi.

Stânga parlamentară - Partidul Socialist, ecologiştii, Frontul de Stânga (stânga radicală) - este creditată cu circa 45% din voturi faţă de 35% pentru dreapta şi 15% pentru Frontul Naţional (extrema-dreaptă).

Ca urmare a modului de alegere, scrutin majoritar cu două tururi în fiecare din cele 577 de circumscripţii, stânga ar putea câştiga între 300 şi 350 de mandate în Adunarea Naţională.

De la alegerea sa, primul preşedinte socialist în ultimii 17 ani s-a limitat la măsuri simbolice şi în special foarte populiste precum stabilirea unui plafon pentru remunerarea şefilor de companii publice şi ministere, reglementarea chiriilor, revenirea la sistemul de pensionare la 60 de ani pentru unele categorii de salariaţi, dorinţa de reorientare a Europei către creştere.

După retragerea lui Nicolas Sarkozy, dreapta nu pare mai bine plasată în vederea câştigării alegerilor şi a colaborării cu preşedintele socialist.

Liderii de dreapta, fostul premer Francois Fillon, fostul şef al diplomaţiei Alain Juppe şi secretarul general al partidului de dreapta (UMP), Jean Francois Cope, se implică mai degrabă în cursa pentru preluarea conducerii formaţiunii, în vederea alegerilor prezidenţiale din 2017.

Pentru a limita pierdereile, aceştia încearcă să îşi mobilizeze electoratul insistând pe "creşterea impozitelor masive" care vor permite stângii să finanţeze un program "iresponsabil" în plină criză a zonei euro. De fapt, măsurile cele mai delicate ale noii puteri, în speical privind reducrea deficitului, vor fi luate abia după alegeri.

Chiar dacă sunt favoriţi, socialiştii nu par să câştige singuri "majoritatea largă şi coerentă", cerută de Francois Hollande. Ei vor fi probabil nevoiţi să apeleze la sprijinul aliaţilor ecologişti, partid de guvernământ, care ar putea câştiga între 15 şi 25 de mandate în Legislativ.

Pentru adoptarea reformelor sale în Adunarea Naţională, Executivul speră în special să nu depindă de Frontul de Stânga, care este la rândul său creditat cu 15-25 de locuri, datorită bunei plasări a Partidului Comunist în unele regiuni.

"Obiectivul Partidului Socialist este de a câştiga aceste alegeri, pentru a-i permite preşedintelui să îşi pună în aplicare programul politic", explică Frederic Dabi, din cadrul Institutului IFOP.

Cheia scrutinul va fi gradul de mobilizare a electoratului, care ar putea participa în proporţie de 60%, faţă de 80%, la 6 mai. Această rată de participare ar avea un impact direct asupra influenţei Frontului Naţional (FN, extrema-dreaptă), care va confirma scorul bun obţinut de Marine Le Pen (17,9%) la prezidenţiale.

Nereprezentat în actuala Adunare Naţională, FN speră să obţină câteva locuri în regiunile din sud-estul şi nordul ţării, unde este mai bine poziţionat, dar acest lucru va fi destul de greu datorită sistemului de alegere, care îl condamnă la izolare.

Deşi nu este reprezentat, FN speră să se menţină în cât mai multe circumscripţii în al doilea tur, pentru a provoca o dezbatere privind "reorganizarea dreptei", o parte dintre formaţiuni fiind dispuse să formeze alianţe locale cu FN.

În cazul în care rata absenteismului va fi mare, aceste alianţe ar fi dificile, întrucât un candidat are nevoie de cel puţin 12,5% din voturi pentru a-şi menţine poziţia.