Politicieni bulgari şi străini, prezenţi la funeraliile lui Jelio Jelev la Sofia

Primul preşedinte bulgar ales democratic (1990-1996), Jelio Jelev, decedat vineri la vârsta de 79 de ani, a fost opozantul cel mai emblematic al regimului dictatorului Todor Jivkov.

Cartea sa intitulată "Fascismul", în care asimilează implicit comunismul fascismului, şi apărută în 1981 înainte de a fi confiscată din librării, a fost distribuită clandestin în rândul intelectualilor bulgari.

"Alături de (cehul Vaclav) Havel, (polonezul Tadeusz) Mazowiecki şi (rusul Andrei) Saharov, Jelio Jelev a fost una dintre imaginile miraculoase ale lui 1989", anul căderii Zidului Berlinului, a comentat la televiziunea bulgară Adam Michnik, un celebru disident polonez.

"Jelio Jelev este un simbol al luptei pentru libertate şi democraţie" în Bulgaria, "al tranziţiei paşnice, al toleranţei şi înţelegerii naţionale", a declarat preşedintele Rosen Plevneliev, luând cuvântul duminică după o slujbă funerară la catedrala Aleksandr Nevski din Sofia.

Premierul Boiko Borisov a subliniat meritele lui Jelev pentru menţinerea păcii etnice în Bulgaria, ţară cu o considerabilă minoritate musulmană, şi pentru buna vecinătate în Balcani.

Preşedinţii Macedoniei, Albaniei, Bosniei Herţegovina şi Kosovo, precum şi vicepreşedintele Comisiei Europene Kristalina Gheorghieva au asistat la ceremonie.

Bulgaria a fost prima ţară care a recunoscut, încă din ianuarie 1992, tânărul stat Macedonia, la iniţiativa preşedintelui Jelev.

Foştii preşedinţi bulgari Petar Stoianov şi Gheorghi Parvanov, precum şi fostul preşedinte român Emil Constantinescu au fost, de asemenea, prezenţi la slujba funerară susţinută de patriarhul Neofit, liderul Bisericii Ortodoxe.

La încheierea mandatului său, Jelev a înfiinţat o fundaţie consacrată cercetării politice în Balcani, care lucrează cu foşti şefi de stat şi de guvern din regiune.