Românii sărbătoresc de Crăciun cucerirea libertăţii lor, dar au şi alte bătălii de câştigat

Petre Roman a devenit premier imediat după execuţia soţilor Ceauşescu, la 25 decembrie 1989. Abia atunci românii au aflat despre amploarea managementului economic defectuos, care constituie o provocare ce continuă să "umbrească" România în prezent, "tot atât de mult ca moştenirea deceniilor de trai într-un stat poliţienesc represiv", comentează publicaţia britanică.

Execuţia soţilor Ceauşescu a fost o "greşeală" pentru că a alimentat teoriile conspiraţiei potrivit cărora aceştia au fost împuşcaţi pentru a nu dezvălui secrete compromiţătoare despre trecutul succesorilor lor, potrivit fostului premier Petre Roman. Prea multor agenţi ai fostei poliţii politice din România li s-a permis să ocupe funcţii de rang înalt, a declarat Roman, adăugând că reformele au fost conduse cu incompetenţă şi sunt corupte.

"Sub Ceauşescu am avut parte de o lungă coborâre în iad", a declarat fostul premier. "Aşteptările erau enorme", a continuat Roman, care după şase luni de tulburări a introdus, în 1990, un program de reformă ce a constat în "sacrificii, şi nu o viaţă prosperă", a subliniat el.

După integrarea în NATO, în 2004, şi în Uniunea Europeană, trei ani mai târziu, investiţiile străine au ameliorat nivelul optimismului. După o creştere anuală de opt la sută şi preţuri foarte mari pe piaţa imobiliară, înregistrate în această perioadă, România ar putea înregistra, anul acesta, o contracţie economică de şapte procente, obligând Guvernul să împrumute în această primăvară, de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, un total de 20 de miliarde de euro.

Această situaţie dificilă a fost agravată de un "vid politic", odată cu prăbuşirea Guvernului Emil Boc, în octombrie, urmată de alegeri prezidenţiale disputate între Traian Băsescu şi Mircea Geoană. Băsescu a ajuns la putere prin poziţia sa anticorupţie, dar din cauza stilului său agresiv numărul "prietenilor" săi din Parlament s-a diminuat, şansele creării unui guvern diminuându-se, de asemenea.

Pe termen mediu, însă, creşterea economică va reveni, iar România îşi va relua eforturile de a ajunge din urmă ţările din vestul Europei. Astfel, după 20 de ani de la revoluţie, românii au mai degrabă motive de reflecţie, decât de bucurie, analizând oportunităţile "ratate" în aceste două decenii, conchide Financial Times.