Serbia le cere ţărilor care nu au recunoscut Kosovo să îşi menţină poziţia până la decizia CIJ

• Externe

  • Controale reduse pe aeroporturile americane pentru bătrânii de peste 75 de ani 15:06
  • Observatorii ONU merg în regiunea Hula din centrul Siriei la o zi după bombardamente 14:45
  • Cel puţin 50 de morţi în urma unor inundaţii produse în nordul Afganistanului 14:30
  • Peste 400 de replici înregistrate în Bulgaria după cutremurul de marţi 13:43
  • Dmitri Medvedev, ales la conducerea partidului Rusia Unită 12:32

"Toate statele membre ONU ar trebui să respecte faptul că CIJ va decide în privinţa acestei probleme şi nimeni nu va trebui să prejudicieze rezultatul deliberărilor", a declarat Tadici, în cadrul unei dezbateri privind Kosovo, la Consiliul de Securitate.

"În consecinţă, a adăugat el, vrem ca noile recunoaşteri să nu fie încurajate. Le cer tuturor statelor membre care nu au recunoscut declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo să rămână pe poziţie atât timp cât Curtea nu a statutat", a precizat el.

Kosovo şi-a proclamat unilateral independenţa la 17 februarie 2008, aceasta fiind recunoscută de 56 de ţări, între care Statele Unite şi majoritatea membrilor UE.

Dar Serbia continuă să considere Kosovo provincia sa meridională, fiind susţinută de aliatul său, Rusia, care are drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU.

Belgradul a obţinut în octombrie acordul ca CIJ să se pronunţe în privinţa legalităţii separării Kosovo în raport cu dreptul internaţional, procedură care ar putea dura doi ani.

Tadici a afirmat că în pofida declaraţiei sale unilaterale "ilegale" de independenţă, "Kosovo nu este un stat". El a citat faptul că numărul kosovarilor sârbi şi al altor membri ai minorităţilor nealbaneze care au revenit să locuiască aici este "extrem de mic".

"Chiar şi astăzi, sârbii din kosovo nu beneficiază nici de securitate, nici de libertate de mişcare, nici de stat de drept, nici de apă sau electricitate", a declarat el.

"Serbia, ca şi unele state membre UE, s-a confruntat cu probleme grave care au decurs din activităţile mafiei albaneze din Kosovo, specializată în trafic de droguri, de persoane şi de arme", a acuzat Tadici.

Ministrul kosovar de Externe, Skender Hyseni, a replicat acuzând Belgradul că susţine "structuri paralele ilegale, care exploatează membrii minorităţii sârbe" care locuiesc în Kosovo.

"Anarhia, beneficiind de susţinerea evidentă a autorităţilor de la Belgrad, a făcut din această parte a Kosovo un sanctuar pentru a comite tot felul de activităţi economice infracţionale şi ilegale", a adăugat el.