SUA critică legea votului uninominal din România

• Externe

  • Un ziar din Insulele Falkland a numit-o "căţea" pe preşedinta Argentinei 16:18
  • "Cumpără-mă şi foloseşte-mă". Povestea românului care se vinde pe eBay 15:41
  • Grevă generală în Grecia: Confruntări între poliţie şi manifestanţi la Atena 14:49
  • Papa VA FI ASASINAT în decurs de un an! Documentul SECRET calificat drept "delirant" de Vatican 14:20
  • Bulgaria suspendă temporar exporturile de electricitate, din cauza frigului şi a unui accident la o centrală termoelectrică 13:46

Alegeri şi participare politică

Referindu-se legea votului uninominal, raportul Departamentului de Stat observă numeroasele critici ale presei din România şi chiar ale unor oficiali guvernamentali referitoare la repartizarea locurilor în Parlament pe baza unei formule complicate, care uneori avantajează candidaţii clasaţi pe locurile doi şi trei în circumscripţii.

"Legea votului uninominal consideră «minorităţi naţionale» doar grupurile etnice reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale. De asemenea, legea prevede pentru organizaţiile nereprezentate în Parlament criterii mai exigente decât cele aplicate grupurilor minoritare reprezentate în Parlament. Aceste organizaţii trebuie să prezinte Biroului Electoral Central o listă de membri egală cu cel puţin 15 la sută din numărul total de persoane aparţinând acelui grup etnic. Dacă 15 la sută înseamnă mai mult de 20.000 de persoane, atunci trebuie oferite cel puţin 20.000 de nume din cel puţin 15 judeţe şi municipiul Bucureşti, cu cel puţin 300 de nume din fiecare judeţ. Organizaţiile neguvernamentale au criticat aceste condiţii, considerându-le discriminatorii şi subliniind că vizează eliminarea rivalilor principalelor organizaţii ale maghiarilor şi romilor - UDMR şi Partida Romilor Pro-Europa", subliniază raportul Departamentului de Stat.

"Deşi legea nu restricţionează participarea femeilor la viaţa politică, atitudinile societăţii fixează anumite bariere. Există doar 38 de femei în Camera Deputaţilor de 334 de locuri şi opt femei în Senatul de 137 de locuri. La sfârşitul anului 2008, doar doi din cei 42 de prefecţi erau femei", notează documentul.

"Etnicii maghiari, reprezentaţi de UDMR, sunt sigura minoritate etnică reprezentată în Parlament prin depăşirea pragului de 5 la sută; în plus, doar o organizaţie a romilor - Partida Romilor Pro-Europa - este reprezentată în Parlament, pe fondul absenteismului romilor, cauzat şi de lipsa cărţilor de identitate", precizează Departamentul de Stat, explicând că sunt reprezentate în Parlament şi minorităţile etnice care nu depăşesc pragul de 5 la sută.

Combaterea corupţiei şi transparenţă

"Legislaţia prevede pedepse penale pentru oficialii vinovaţi de corupţie, dar Guvernul nu aplică legea în mod eficient", observă raportul Departamentului de Stat, subliniind că nu există nicio condamnare la închisoare a vreunui oficial de rang înalt pentru corupţie. De altfel, raportul notează că şi Comisia Europeană a criticat instanţele judiciare româneşti şi chiar Parlamentul, pentru "lipsa angajamentului de eradicare a corupţiei la nivel înalt".

"În plus, au existat eforturi de slăbire a prevederilor Codului de Procedură Penală, unele proiecte parlamentare propunând înştiinţarea suspecţilor că sunt interceptaţi", subliniază raportul, adăugând că, potrivit Comisiei Europene, sistemul care le permite cetăţenilor să reclame presupuse cazuri de corupţie "nu este accesibil", existând probleme şi la păstrarea confidenţialităţii reclamanţilor.

Raportul Departamentului de Stat notează că "există doar progrese minime" în zece cazuri de corupţie care implică foşti membri ai guvernului, din cauza deciziei fostei legislaturi de a bloca investigaţiile şi în urma hotărârilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, bazate pe necesitatea retrimiterii dosarelor la Parlament. "La sfârşitul anului 2008, două din cele zece cazuri au fost trimise instanţei, trei erau la DNA, unul fusese respins de Parlament şi trei erau supuse dezbaterilor parlamentare", notează documentul.

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) are dreptul să analizeze declaraţiile de avere, incompatibilităţile şi cazurile de conflict de interese, iar legea stipulează că ANI poate depista "averile nejustificate", adică este nevoie de dovezi privind activităţi ilegale pentru iniţierea unei investigaţii. "Guvernul a modificat legea ANI prin ordonanţă de urgenţă chiar în luna în care a fost creată (...), Agenţia având dreptul să examineze declaraţiile anuale de avere, însă nu şi acces la conturi bancare sau bunuri individuale fără consimţământul persoanei vizate. Reclamaţiile anonime privind averi nejustificate nu pot fi folosite ca baze pentru iniţierea investigaţiilor", explică raportul, adăugând că au existat informaţii privind ingerinţe politice în activităţile ANI.

Raportul Departamentului de Stat observă că, în urma alegerilor, au fost schimbate denumirile oficiale ale celor mai multe dintre ministere, "existând critici că măsura ar viza erodarea protecţiei personalului de rang mediu din instituţii, permiţând exercitarea influenţei politice".

Din punctul de vedere al accesului la informaţii oficiale, continuă raportul, multe ONG-uri şi instituţii de presă au fost nevoite de multe ori să ceară în justiţie obţinerea de informaţii publice.

"Deşi Guvernul le-a cerut serviciilor de informaţii să publice dosarele fostei Securităţi, prerogativele CNSAS au fost limitate printr-o decizie a Curţii Constituţionale (...). O ordonanţă guvernamentală şi o nouă lege au permis continuarea activităţii CNSAS, dar instituţia nu mai are dreptul să emită verdicte privind colaborarea cu Securitatea", precizează raportul.

Atitudinea Guvernului faţă de anchetele organizaţiilor internaţionale şi neguvernamentale privind încălcarea drepturilor omului

"Există organizaţii locale sau internaţionale care îşi desfăşoară activitatea nestingherite, iar oficialii guvernamentali sunt în general cooperanţi", subliniază Departamentul de Stat, semnalând însă şi "unele probleme".

"După ce două ONG-uri - Centrul pentru Resurse Legale şi Fundaţia Terra Millenium III - au câştigat un proces împotriva Primăriei Municipiului Bucureşti privind legalitatea unui proiect de construcţie, edilii au cerut desfiinţarea celor două organizaţii. O reglementare adoptată în decembrie le interzice ONG-urilor să adopte denumiri care pot crea asocieri false cu autorităţi sau instituţii publice. Unele ONG-uri, de pildă Societatea Academică Română (SAR), cred că reglementarea are rolul exercitării de presiuni asupra organizaţiilor neagreate de oficiali guvernamentali", subliniază Departamentul de Stat.

În privinţa activităţii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), raportul observă că din cele 837 de reclamaţii privind acte de discriminare au fost rezolvate doar 462. "Din aceste cazuri, 116 se refereau la discriminări pe baza naţionalităţii şi etniei, iar 15 cazuri erau de discriminare religioasă", precizează raportul, notând că, "deşi ambele Camere ale Parlamentului au comisii pentru drepturile omului, acestea reflectă de obicei părerile partidelor politice ai căror reprezentanţi sunt membri ai comisiilor".