Valls respinge temeri privind introducerea în Franţa a unei supravegheri în masă ca în SUA

Proiectul de lege privind informaţiile "nu instalează în niciun fel un aparat de supraveghere poliţienească a populaţiei", a dat asigurări Manuel Valls, în Adunarea Naţională, denunţând "procese false" şi "caricaturi", în apărarea acestui text, criticat extrem de dur, relatează AFP pe site.

94 afișări
Imaginea articolului Valls respinge temeri privind introducerea în Franţa a unei supravegheri în masă ca în SUA

Premierul francez Manuel Valls (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

"Principiul ţintirii oricărei supravegheri asupra unor persoane care reprezintă o ameninţare va rămâne", le-a transmis el luni celor care denunţă trecerea la o "supraveghere în masă".

"Dar este inevitabilă adaptarea măsurilor de supraveghere la insfrastructurile reţelelor. Societatea digitală a schimbat în mod fundamental capacităţile de organizare a persoanelor care reprezintă o ameninţare", a argumentat el.

"Atunci când schimburile sunt disimulate sau nu sunt decriptabile, este necesar să se poată ocoli obstacolul, fie prin recurgerea la anumite tehnici de intruziune informatică, fie prin recursul la sonorizarea locurilor private, fie prin geolocalizarea în timp real a persoanelor", a afirmat el.

Mai ales unul dintre aceste puncte atrage temerile a numeroase asociaţii, sindicate de magistraţi sau actori din sectorul numeric - şi anume crearea, în reţelele operatorilor, a unor instrumente de analiză automată în vederea detectării unei "succesiuni suspecte de date de conexiune", o "ameninţare teroristă". Consiliul naţional francez pentru date digitale a apreciat că acest lucru "înseamnă o formă de supraveghere de masă", care şi-a "demonstrat extrema ineficienţă", o aluzie la practicile NSA dezvăluite de către Edward Snowden.

"Guvernul intenţionează să garanteze că supravegherea va ţinti strict comportamente ameninţătoare. Date terţe nu vot fi accesibile sau exploatabile de către servicii", a dat asigurări premierul francez.

Viitoarea Comisie Naţională de Control al Tehnicilor de Informaţii (CNCTR) "va interveni în toate etapele aplicării acestui dispozitiv (...). Acest lucru nu are nimic a face cu practicile dezvăluite de Edward Snowden", a dat el asigurări.

"Guvernul va depune un amendament care prevede că acest dispozitiv va fi temporar, pe o perioadă de trei ani. Acest lucru va permite supunerea (cereii unei) prelungiri deciziei exprese a Parlamentului, pe baza unei evaluări detaliate a condiţiilor aplicării" dispozitivului, a anunţat Valls.

Această lege "le va da compatrioţilor noştri garanţii concrete, pe care nu le-au avut niciodată până în prezent, în domeniul informaţiilor", a apreciat premierul francez, citat de AFP.

Însă, potrivit postului BFM TV, proiectul de lege din cadrul luptei împotriva terorismului dotează serviciile franceze de informaţii cu noi drepturi în vederea ascultării conversaţiilor telefonice şi spionarea e-mailurilor.

Textul, anunţat de către preşedintele François Hollande la începutul lui ianuarie, în contextul atentatelor de la Paris, urmează să fie prezentat joi în Consiliul de Miniştri, însă liniile mari par clare.

În cazul unei anchete, potrivit postului, e-mailurile vor putea să fie interceptate în mod legal, printr-un program-spion care va citi în mod real textul tastat pe tastatură, iar agenţii vor putea instala microfoane şi camere de luat vederi în locuinţele suspecţilor.

O noutate, semnalată de BFM TV, constă în introducerea autorizărilor administrative, adică ocolind justiţia, suficiente pentru declanşarea acestei supravegheri.

"Teroriştii sunt tot mai organizaţi, mulţumită unor instrumente mai inteligente, (însă) noi vom putea să le interceptăm conversaţiile şi conţinuturilor înaintea unei eventuale încriptări", se felicita Sébastien Pietrasanta, deputatul raportor al proiectului de lege antiterorist adoptat în noiembrie.

Proiectul va da totodată undă verde folosirii balizelor pentru depistarea în timp real a unui vehicul sau obiect, subliniază postul francez.

El prevede, de asemenea, ca informaţiile culese să fie distruse după un an, durata putând fi redusă la maximum o lună în cazul "interceptărilor de securitate", şi prelungită până la cinci ani în cazul "datelor de conexiune".

Altă evoluţie majoră a textului, semnalată de BFM TV este oferirea unei protecţii mai mari agenţilor pentru a ancheta. Agenţii serviciilor speciale nu vor mai fi expuşi riscurilor penale, deoarece - pentru prima dată în Franţa - proiectul vizează să ofere un cadru legal general pentru activităţi susceptibile să aducă atingere vieţii private şi secretului corespondenţei.

O autoritate independentă va fi creată, în paralel, pentru încadrarea noilor mijloace de acţiune, mai precizează postul.

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici