Wall Street Journal: Cine a câştigat cu adevărat la summitul UE?

"Oare a fost doar victoria echipei de fotbal a Italiei asupra Germaniei, joia trecută, sau şi negocierile din cursul nopţii urmate de anunţul satisfăcător al unei soluţii la criza din zona euro au alimentat ipoteza că premierul italian, Mario Monti, ar fi înfruntat-o cu succes pe Angela Merkel la Bruxelles?", se întreabă Wall Street Journal.

"Dar cât de flexibilă a fost în realitate Angela Merkel? Şi cât a câştigat de fapt Mario Monti?", adaugă publicaţia.

"La summitul european au fost decise lucruri importante: crearea unei autorităţi bancare centrale, posibil BCE, este unul dintre ele. Spania a primit câteva concesii. Liderii UE au stabilit că Mecanismul European de Stabilitate nu va mai putea impune condiţii de austeritate severă în momentul acordării de asistenţă financiară sectorului bancar spaniol", subliniază WSJ, notând că Madridul va fi favorizat şi de promisiunea că MES va putea recapitaliza direct băncile probabil din 2013, după ce va exista structura centrală de supraveghere.

"Însă este foarte probabil că niciuna dintre aceste concesii acordate Spaniei nu vor schimba lucrurile pe termen scurt; ele creează însă aşteptarea credibilă că, în următoarele 12 luni, băncile spaniole vor fi consolidate", argumentează Wall Street Journal.

"Dar ce se întâmplă în cazul Italiei? Mario Monti a insistat că ţara sa este expusă în mod nedrept frontului de război cu pieţele financiare. (...) Dar nu se ştie clar cum s-a schimbat situaţia. Oficialii europeni afirmă că orice formă de asistenţă pe piaţa obligaţiunilor va avea nevoie de un memorandum cu statul care beneficiază de acest favor. Însă aceste lucruri erau stabilite deja în acordul dintre Roma şi Comisia Europeană", reaminteşte WSJ.

"Marea surpriză a summitului a fost concesia Germaniei de a permite recapitalizarea directă a băncilor spaniole prin intermediul MES. Dar acest lucru se va întâmpla abia după crearea unei structuri centrale de supraveghere. Un astfel de acord confirmă o metodă clasică a Berlinului: paşi înainte, sub condiţii stricte", încheie WSJ.

Huffington Post nota sâmbătă că există semne de întrebare privind planul UE de asistenţă bancară directă. "Liderii Europei au surprins scepticii cu un plan îndrăzneţ ce prevede pomparea de fonduri în băncile care au probleme, reducerea costurilor de împrumut pentru Spania şi Italia şi evitarea măsurilor de austeritate impuse statelor care solicită asistenţă. Acum, însă, miniştrii Finanţelor au la dispoziţie o săptămână şi jumătate pentru stabilirea detaliilor, iar investitorii vor fi foarte atenţi", explica Huffington Post.

"Deciziile luate la summitul de la Bruxelles nu vor pune capăt crizei care afectează Europa de aproape trei ani. Rămân numeroase întrebări privind modul în care va funcţiona sistemul asistenţei bancare directe, privind existenţa a suficiente fonduri pentru salvarea băncilor; în plus, nu se ştie dacă săraca şi îndatorata Grecie va fi exclusă din zona euro", sublinia publicaţia.

Planul privind asistenţa directă acordată băncilor prevede instituirea unei autorităţi centralizate - probabil BCE - pentru supravegherea băncilor europene, care în prezent sunt sub controlul guvernelor statelor naţionale, guverne care au evitat până acum închiderea băncilor neperformante. "Însă, în cadrul uniunii bancare, noua autoritate centrală probabil va obţine atribuţii de închidere a băncilor neperformante în cazul în care guvernele naţionale vor evita aceste măsuri", atrăgea atenţia Huffington Post.

Conform Wall Street Journal, cancelarul Angela Merkel a argumentat că a acceptat unele compromisuri "bune şi sensibile" la summitul UE, pentru extinderea instrumentelor europene utilizate în combatere crizei. Dar, notează WSJ, Merkel a insistat că a obţinut şi ea concesii importante, oferind ca exemplu instrumentul de supraveghere a sistemului bancar.

Secretarul-general al CDU, Hermann Groehe, nota vineri că Angela Merkel a reuşit evitarea solicitărilor pentru acceptarea eurobondurilor şi mutualizarea datoriilor statelor suverane. "Ideea centrală este că au existat tentative masive în ultimele zile de mutualizare a datoriilor statelor europene. Faptul că Angela Merkel, susţinută de alte state, a evitat cu succes acest lucru este un lucru bun pentru Germania ca ancoră de stabilitate, este un lucru bun şi pentru Europa", argumenta Groehe, citat de ZDF.