Curtea zice de polonezi şi unguri, dar poate ar trebui să se gândească şi nemţi

În 2020, când a stabilit alocarea a 800 miliarde euro pentru recuperarea post COVID în statele membre, Comisia Europeană a decis că banii trebuie să vină la pachet cu o condiţie fermă. Cine încalcă principiile statului de drept, nu primeşte finanţările. Polonia şi Ungaria au reacţionat rapid. S-au dus la Curtea Europeană de Justiţie şi-au argumentat că decizia încalcă tratatele europene şi suveranitatea ţărilor membre. Azi, Curtea a decis că nu e aşa.

Imediat după anunţarea deciziei, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, le-a spus jurnaliştilor că acum Comisia analizează decizia Curţii şi în următoarele săptămâni va pune la punct mecanismele pe baza cărora decizia va fi pusă în practică. Deja, Comisia Europeană are pe masă mai multe cazuri de analizat. Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, spune, însă, că Parlamentul se aşteaptă la mai mult. Adică, să se mişte Comisia Europeană mai repede.

La nivelul Uniunii Europene, Ungaria este considerată cel mai bun exemplu în acest sens. Mai multe situaţii în care banii europeni au fost împărţiţi pe principii mai degrabă legate de acte de corupţie decât de eficienţă au atras atenţia Comisiei Europene. Polonia e sub lupă din pricina deciziilor luate pe plan intern care ar slăbi independenţa judiciară. De la oficialii UE, scrisori informale au tot fost trimise din noiembrie încoace către Budapesta şi Varşovia.

În ceea ce priveşte Ungaria, momentul este unul extrem de delicat. În aprilie, Ungaria are alegeri generale, iar Viktor Orban ar putea să folosească subiectul în campania electorală, stârnind emoţii negative la adresa Bruxelles-ului. Aici, rămâne de văzut cum va proceda Comisia. După cum rămâne de văzut dacă pe listă vor apărea şi alte nume, nu doar ale celor mai indisciplinaţi copii din clasă.

Corupţia nu e ceva nemaivăzut nici în Germania, nici în Franţa, nici în Bulgaria şi nici în România. Altfel spus, rămâne de văzut dacă dublul standard va fi o nouă regulă a finanţării europene. Ba mai mult, rămâne de văzut dacă mecanismul e unul bidirectional. Adică, pe aceleeaşi principii pe baza cărora UE taie finanţarea ţărilor membre, se iau măsuri şi în cazul în care corupţia e dovedită chiar în inima instituţiilor europene. E, până la urmă, şi o chestiune de legitimitate, pe care UE tot încearcă să o recapete de ceva vreme, încearcă să o recapete în faţa cetăţenilor săi.