EXCLUSIV: Alpinistul Alex Găvan, într-o nouă expediţie în Himalaya, pe muntele Annapurna (8.091m)

Expediţia a început pe 26 februarie 2016 şi va dura aproximativ 60 de zile. Ascensiunea finală a vârfului de 8.091 de metri este planificată în jurul datei de 15 aprilie, după finalizarea perioadei de aclimatizare.

Găvan îl are ca partener în această expediţie pe unul dintre prietenii săi cei mai buni, un alpinist cu multă experienţa la altitudine, având în palmares mai multe vârfuri de peste 8.000 de metri şi cu care a mai făcut echipă şi cu alte ocazii.

Ca de fiecare dată, ascensiunea urmează să se realizeze fără oxigen suplimentar şi fără porteri de altitudine. Cei doi vor colabora şi cu alte echipe care se vor mai afla pe munte în aceeaşi perioadă.

Annapurna este considerat cel mai periculos munte din lume, fiind al zecelea ca înălţime (8.091 metri). Până în anii '90, rata de fatalitate era de 66%. Din 3 iunie 1950, când Annapurna 1 a fost escaladat pentru prima dată, de către francezii Maurice Herzog şi Louis Lachenal, şi până în toamna lui 2013, din 211 alpinişti care au urcat vârful, 69 şi-au pierdut viaţa.

„Nu există nicio rută rezonabil de sigură către vârful Annapurna, pericolul avalanşelor sau al căderilor de seracuri fiind tot timpul prezent. Vom face ascensiunea pe partea nordică a muntelui şi, cel mai probabil, la fel ca în expediţia de pe Shishapangma, din 2013, vom alege o linie de ascensiune care va combina părţi din mai multe rute. În orice caz, nu suntem aici ca să riscăm, ci ca să administram riscul, ceea ce este o abordare total diferită. Îmi doresc enorm să urc pe Annapurna şi voi face tot ce este cu putinţă să transform acest vis în realitate, dar nu cu orice preţ. Siguranţa echipei este mereu pe primul loc. Iar dincolo de asta, Annapurna însăşi trebuie să ne permită accesul în lumea sa, o lume a atât de diferită de a noastră, a oamenilor. Nu muntele este periculos în sine, ci noi, oamenii, prin acţiunile noastre, îl facem să fie aşa. Mă înclin în faţa Annapurnei şi îi cer bunavointă, nu pentru a o cuceri, căci acest lucru nu este niciodată posibil, oricare ar fi muntele, ci pentru a îmi spori sufletul”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alex Găvan.

Tabara alpiştilor români de bază va fi stabilită la 4.300m altitudine, pe gheţarul Annapurna Nord. Între aceasta şi vârf se vor mai stabili încă patru tabere intermediare, la: 5.100m, 5.500m, 6.300m şi 7.300m. După finalizarea perioadei de aclimatizare, din tabara 4, de la 7.300m, se va pleca în ascensiunea finală a vârfului.

Analizând expediţiile care au avut succes în ultimii ani, Găvan şi partenerul său au ales să decaleze proiectul cu o lună înainte de startul sezonului normal de ascensiuni. Motivul are legatură, în parte, cu încălzirea globală, care face ca ascensiunea pe faţa nordică a muntelui Annapurna să devină o adevarată ruletă rusească în primăvară. Pentru a reduce timpul petrecut pe Annapurna, Găvan şi partenerul său şi-au început deja perioada de aclimatizare, în valea Khumbu, unde vor urca vărful Imja Tse, de 6.189m, din zona Everestului.

Aceasta este prima expediţie la mare altitudine organizată de Găvan, după cutremurul devastator din aprilie 2015, care l-a surprins în Tabăra de Bază de pe Lhotse/Everest.

Alpinistul de altitudine extremă Alex Găvan (33) a escaladat şase vârfuri de peste 8.000m, prin mijloace corecte, adică fără oxigen suplimentar şi fără porteri de altitudine: Broad Peak - 8.047m (2014, a doua ascensiune românească), Shishapangma - 8.027m (2013, prima ascensiune românească), Manaslu - 8.156m (2011, a doua ascensiune românească), Makalu - 8.463m (2008, prima ascensiune românească), Gasherbrum 1 - 8.068m (2007, prima ascensiune românească), Cho Oyu - 8.201m, (2006, a doua ascensiune românească).