"Hologramele" marilor artişti dispăruţi vor ajunge şi în România? Michael Jackson, preferat lui Dan Spătaru de organizatorii de concerte

La sfârşitul săptămânii trecute, o "hologramă" a lui Tupac a fost punctul culminant al unui concert din SUA, la care au asistat o sută de mii de oameni. Succesul spectacolului i-a determinat pe mulţi să se gândească şi la alte staruri care ar putea fi reînviate astfel. În România, organizatorii de concerte cred că tehnologia va ajunge în câţiva ani, iar publicul ar accepta mai uşor un show cu Michael Jackson decât unul cu artişti autohtoni care nu mai sunt în viaţă.

1098 afișări
Imaginea articolului "Hologramele" marilor artişti dispăruţi vor ajunge şi în România? Michael Jackson, preferat lui Dan Spătaru de organizatorii de concerte

"Hologramele" marilor artişti dispăruţi vor ajunge şi în România? Michael Jackson, preferat lui Dan Spătaru de organizatorii de concerte

"What's up, Coachella" (n.r. - Care-i treaba, Coachella) a fost introducerea care, alături de imaginea foarte reală a lui Tupac, a înmărmurit asistenţa concertului din State. Pe scenă, alături de un Snoop Dogg cât se poate de real, holograma lui Tupac, decedat în urmă cu 15 ani, le-a creat atât emoţii puternice cât i-a şi binedispus peste măsură pe spectatorii prezenţi.

Tehnologia foarte realistă care imita prezenţa lui Tupac pe scenă a fost creată de compania de producţie care a câştigat premiul Oscar pentru efectele speciale ale filmului din 2008, "Strania poveste a lui Benjamin Button".

TITLURILE ZILEI

Succesul înregistrat de acest nou tip de concert i-a făcut pe mulţi să se gândească ce alţi artişti ar putea fi "reînviaţi" pentru asemenea concerte. Cel mai des auzit nume este cel al lui Michael Jackson, a cărui hologramă se pregăteşte deja de un turneu mondial.

Şi organizatorii români de concerte au rămas impresionaţi de spectacolul de la Coachella şi spun că această tehnologie va apărea şi în România curând. Totuşi, în opinia lor, românii vor fi mai mult deschişi ideii de a participa la concertele starurilor mondiale decedate decât la cele ale artiştilor autohtoni.

Mădălina Manole, Laura Stoica, Anca Parghel, Ion Dolănescu, Dan Spătaru sau Gheorghe Dinică sunt artişti români ale căror concerte vor trebui să fie aşteptate ceva timp de fanii lor, "măcar până când tehnologia nu va mai fi atât de scumpă".

Lenţi Chiriac, production manager D&D East Entertainment, s-a gândit deja la câteva nume de foşti artişti care "ar putea să concerteze" în România.  "Sunt ferm convins că un asemenea concert ar prinde în România. Dar ar trebui mai întâi să fie un star mondial. Eu mă gândisem la un asemenea concert încă de acum patru ani, cu Freddie Mercury şi membrii trupei Queen. Dar sunt mulţi artişti mari decedaţi ale căror concerte ar fi gustate de publicul român. Îmi mai vin în minte Michael Jackson sau Jimy Hendrix. De curiozitate şi tot ar veni lumea la un asemenea spectacol. E şi un pic horror, mai ales cu fosta trupă şi dansatori vii pe lângă omul ăla despre care ştii că e mort, dar e un show. Acum nu e posibil aşa ceva în România, dar într-un an, doi, trei, cu siguranţă", a explicat Chiriac.

El consideră că un concert cu artişti români decedaţi nu este realizabil deocamdată din cauza costurilor pe care le implică tehnologia şi pentru că publicul căruia i se adresează nu se mai află la prima tinereţe. "E greu să-i explici sistemul unui om de peste 60 de ani care ar vrea să meargă la un concert cu Dan Spătaru. Cum îi explici că nu e Dan Spătaru pe scenă ci o hologramă? Cu siguranţă că şi biletul nu o să fie prea ieftin la un asemenea concert pentru că tehnologia asta nouă implică costuri mari. Poate peste cinci, şase ani vom avea concerte şi cu artişti români care de fapt nu mai pot concerta", a mai spus Lenţi Chiriac.

Diana Georgescu, reprezentant al Project Events, crede că tinerii din România ar fi entuziasmaţi de un asemenea concert. "Problema trebuie privită din două aspecte. În primul rând, tinerii ar fi mult mai deschişi la aşa ceva pentru că sunt mai apropiaţi de tehnologie. Dar ei probabil că ar savura concertul unui star mondial, gen Michael Jackson. Dar sunt şi mulţi români, trecuţi de prima tinereţe, care ar fi încântaţi de un concert al lui Dan Spătaru. Însă, nu ştiu cât de receptivi ar fi ei la ideea hologramei...", a explicat ea.

Reprezentantul organizatorului de concerte consideră că un asemenea eveniment va ajunge şi în România, "pentru că nu o să rămânem noi ultima ţară fără acest gen de spectacol". "Deocamdată nu se pune problema unui concert cu «hologramă» pentru că nu ne permite tehnologia. Şi în străinătate, ele sunt destul de rare acum. Dar sunt ferm convinsă că tehnologia va disponibilă şi pentru România în curând", a mai spus Diana Georgescu.

Moda concertelor "susţinute" de artişti decedaţi a luat amploare de la turneul "Elvis Presley in concert" din 1997, an care a marcat 20 de ani de la moartea regelui rock and roll. Totuşi, turneul lui Elvis, care are date şi în 2012, nu se bazează pe tehnologia atât de revoluţionară a "hologramelor", ci pe proiecţia video. "Elvis", alături de foşti membri ai trupei sale şi de alţi artişti cu care a lucrat în timpul vieţii, are programate concerte şi în 2012 în Anglia, Germania, Franţa sau Elveţia. În timpul vieţii, Elvis a susţinut concerte doar în Statele Unite ale Americii şi Canada.

Dar, cum tehnologia evoluează, nu este imposibil ca peste câtiva ani să-i vedem pe Elvis, Michael Jackson, Freddie Mercury, alături de Dan Spătaru sau Mădălina Manole, pe scenele din Bucureşti, aproape reali, sub formă de "holograme".

(Material realizat de Florin Radu, florin.radu@mediafax.ro).

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici