- Home
- Life-Inedit
- BUCUREŞTI, (07.09.2016, 09:46)
- Eugen Istodor
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
INTERVIU-Arhitect Ilinca Păun Constantinescu. Oraşele în declin: Cum moare şi renaşte mortul urban - GALERIE FOTO
Ilinca Păun Constantinescu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu". Este mintea & sufletul din spatele expoziţiei "Shrinking Cities". Ilinca povesteşte în interviu despre cum respiră şi moare un oraş şi despre ce-i de făcut (strategic) pentru renaşterea mortului urban.
2478 afișări
INTERVIU-Arhitect Ilinca Păun Constantinescu. Oraşele în declin: Cum moare şi renaşte mortul urban
Uite ce a făcut Ilinca. Ce înseamnă "Shrinking Cities"
Cercetarea „Shrinking Cities în România” vorbeşte despre declinul şi contracţia oraşelor româneşti ca fenomen de amploare. Datele statistice arată că majoritatea oraşelor din România, de varii dimensiuni şi tipologii (oraşe mici turistice, industriale, oraşe cu profil agricol, oraşe-port la Dunăre) se confruntă astăzi cu diferite tipuri de declin: socio-cultural, economic, fizic, demografic. Jumătate din oraşele ţării au în acest moment cu o cincime de locuitori mai puţin decât în 1990, însă problematicii shrinking îi este încă acordată puţină importanţă, cu toate că de la teoretizarea în spaţiul germanic a acestui fenomen a trecut deja mai bine de un deceniu.
TITLURILE ZILEI
-
-
ieri, 21:31
• Premierul spaniol îşi suspendă îndatoririle publice: Am nevoie să mă opresc şi să mă gândesc
-
ieri, 20:55
• Plata în avans a pensiilor pentru luna mai, pe ordinea şedinţei de Guvern de joi de la Timişoara
-
ieri, 20:30
• Şeful TikTok, după promulgarea legii care ar putea interzice aplicaţia în SUA: Nu plecăm nicăieri
-
ieri, 18:49
• CSM a respins cererea de suspendare din funcţie a judecătoarei lui Vlad Pascu
-
ieri, 17:53
• Atenţionare MAE: Franţa menţine controalele la frontierele interne până în 31 octombrie
-
ieri, 17:32
-
ieri, 16:29
• Proiectul Start Up Nation 2024 a fost pus în consultare publică
-
ieri, 08:00
• Eficienţa Energetică în viaţa oamenilor din perspectiva anilor 2050
-
-
ieri, 15:52
• Piedone, răspuns pentru Ciolacu: Exclus să mă retrag din această cursă
-
ieri, 15:35
-
ieri, 14:59
-
ieri, 11:55
-
ieri, 07:17
• Compania coreeană Hanwha vrea să înfiinţeze în România un hub industrial pentru Europa
-
ieri, 11:59
Reunind un grup larg de cercetători, artişti şi practicieni şi presărată cu diverse evenimente periodice, „Shrinking Cities în România” reprezintă o premieră în aducerea la lumină a acestui fenomen acut şi omniprezent, pe care îl prezintă sub o formă atractivă şi interactivă, încercând articularea unei percepţii pozitive asupra unui fenomen care pare să aibă, la prima vedere, conotaţii exclusiv negative.
Mai multe detalii, aici: https://www.anuala.ro/proiecte/2016/197/.
Prezentăm integral interviul cu Ilinca Păun Constantinescu:
Reporter: Când moare un oraş?
Ilinca: Un oraş ajunge într-un punct de transformare ireversibilă când se suprapun următoarele forme de declin: cel social şi cultural, cel fizic, cel economic şi cel demografic. Cu alte cuvinte, se închid facilităţile urbane de orice tip, precum cele destinate culturii, sportului, comerţului, clădirile şi spaţiile abandonate sunt din ce în ce mai multe vizibile, locurile de muncă se împuţinează, populaţia îmbătrâneşte sau pleacă, iar oraşul „intră la apă”.
Reporter: Faceţi o scurtă călătorie prin oraşele României. Pe zone, unde dispar cele mai multe? De ce? Cum a fost în interbelic?
Ilinca: Pentru expoziţia de la MNAC am făcut o hartă a depopulării tuturor oraşelor din ţară, în care e vizibilă o scădere generalizată, cu accent în zonele puternic dezindustrializate, precum Caraş-Severin, Hunedoara, sau chiar Braşov şi Prahova. Există şi alte motive, precum emigraţia în masă, care se petrece în unele zone ale Moldovei, de exemplu. În interbelic, România era cu precădere rurală şi abia se punea la cale un plan de urbanizare, intrerupt apoi de război şi de schimbările administrative-teritoriale majore ale anilor ‘50. Anumite idei din perioada interbelică au fost reluate mai apoi şi după război, însă spre sfârşitul perioadei comuniste proiectele economice megalomanice au condus către un eşec al urbanizării. De acolo începe destructurarea industrială a anilor’90, pe care se suprapun problemele anilor 2000.
Reporter: Ce înseamnă un Ferentari?
Ilinca: Înseamnă un spaţiu marginalizat, ocolit, stigmatizat social de cele mai multe ori în mod nejustificat. În acest sens, există câte un Ferentari în orice oraş: un cartier sărac, decrepit, rău-famat, evitat, puternic segregat etnic sau din cauza sărăciei. Pe de o parte, în realitate lucrurile nu stau aşa de rău precum sunt percepute, însă neintegrarea acestui spaţiu în restul oraşului face ca lucrurile să se înrăutăţească. E un cerc vicios.
Reporter: Dar o Copşă Mică?
Ilinca: Un orăşel care, de când s-a născut, a respirat dintr-un singur motiv, care acum nu mai există. Are însă de ales: ori moare asfixiat, ori găseşte altă raţiune de a trăi şi altă metodă de a răsufla.
Reporter: Ce-i de făcut?
Ilinca: În primul rând, să privim realitatea în faţă, nevoalată. Înainte de orice reforme economice sau sociale, primul pas este cel al acceptării şi apoi al conturării unei viziuni strategice. Problemele majore pe care le au cazurile reprezentative de mai sus provin fie dintr-o necunoaştere, fie dintr-o neaccceptare a lor. Pe urmă, să ni le asumăm şi să ne implicăm şi fiecare dintre noi în acţiuni civice legate de oraşele noastre. Suma fiecărui micro-gest poate să conducă spre un efect major. Schimbarea esenţială şi durabilă este aceea ce vine din interiorul oraşelor, în afara directivelor UE sau a altora prea îndepărtate pentru a cunoaşte cu adevărat detaliile problemei. Punctul de plecare al oraşelor shrinking ar trebui să fie îmbunătăţirea calităţii vieţii folosind întâi resursele existente.
Reporter: Cum poate renaşte mortul urban?
Ilinca: Putem discuta (grosso-modo) de două scenarii extreme ale metamorfozei: unul este orientat spre o descreştere sigură, celălalt spre o posibilă creştere.În cazul unei contracţii constante, când oraşul dispare, funcţiunile, viaţa comunităţii, trebuie ajutate să se ajusteze în mod sănătos acestor reduceri. Când mai este o şansă, diverse proiecte salvatoare, fie top-down, fie bottom-up (de exemplu conversii, respectiv intervenţii artistice) îi schimbă treptat oraşului identitatea, pregătindu-l în timp spre o pantă ascendentă. Interesant este că, odată înţeles mecanismul oraşului, de organism care se poate umfla sau dezumfla, ambele scenarii, fie de creştere sau de descreştere, se pot baza pe strategii asemănătoare. Oraşului trebuiesă i se îngăduie să fie flexibil.
Reporter: Ce-nseamnă zidurile? Ce spune un zid despre un om?
Ilinca: Din păcate, suntem deseori înconjuraţi de ziduri şi bariere invizibile, care ne împiedică să cunoaştem probleme aflate la doi paşi. Câteodată stă în puterea noastră să mai dărâmăm câte un zid. Sau măcar să pictăm pe ele. Asta am încercat să facem noi cu expoziţia.
Citeşte şi: INTERVIU – Carlos de la Orange Blossom: Mă inspiră Ciocârlia,Taraf de Haïdouks şi în general muzicienii din Balcani şi ţiganii lăutari
Citeşte şi: INTERVIU - Primarul Sectorului 6: Vom amenaja în sector un centru medical pentru copii şi bătrâni - VIDEO
Citeşte şi: INTERVIU Primarul Sectorului 2 al Capitalei, Mihai Toader: Parcări supraetajate de la anul. Maşinile vor fi ridicate din nou - VIDEO
Citeşte şi: INTERVIU Oana Marinescu: Concursul Enescu arată ceea ce putem noi, românii, să facem, dacă facem echipă - FOTO
Citeşte şi: Interviu/Andrei Şerban, partea a doua:”Lumea e coruptă, coruptă până în măduvă, confuză şi frustrată” (II) - GALERIE FOTO
Citeşte şi: INTERVIU Andrei Şerban / Ştirile TV, banchet de confuzie, prostie. Teatrul - putem să râdem de noi înşine (I) - GALERIE FOTO / VIDEO
Citeşte şi: INTERVIU ZD: Profesorul Silviu Neguţ despre „putere” şi „puteri”, într-un dialog cu Horia C. Matei
Citește pe alephnews.ro: Adrian Sârbu: Trebuie să investim 500 de miliarde euro în următorii 15 ani ca să ajungem la dublarea PIB-ului. În primul rând în industria de învățare. PIB-ul nu crește cu proști
Citește pe www.zf.ro: De ce dispar pe capete băncile din România. Din 2012 încoace au dispărut 10 bănci, şi este doar începutul
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
De ce dispar pe capete băncile din România. Din 2012 încoace au dispărut 10 bănci, şi este doar începutul
Lanţul românesc de restaurante ce se luptă cu giganţii KFC şi McDonald’s a facut 48 de milioane de euro anul trecut şi vrea să se extindă cu până la 50 de noi locaţii, inclusiv la nivel international
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Cea mai sexy femeie din lume s-a filmat în timp ce se îmbrăca! Fanii au înnebunit când au văzut-o
PROSPORT.RO
Filiera prin care baronul 'Mocro Maffia' livra tone de cocaină în România! 'Scarface' a pierdut 625.000.000 € la un singur transport trimis la Constanța
CANCAN.RO
Experiment: un tânăr s-a transformat într-un om al străzii pentru a demonstra că poate deveni milionar într-un an. Câți bani a câștigat în 10 luni
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe