REPORTAJ: "The Zero Theorem" sau cum s-a îndrăgostit regizorul Terry Gilliam de Bucureşti

Să transformi o curte interioară de lângă Cişmigiu într-o Londră haotică, să îl faci pe Christoph Waltz, spân, să joace în costum de supererou şi să foloseşti Ateneul drept centru al unui computer baroc şi colorat înseamnă să fii Terry Gilliam, care filmează la Bucureşti, un oraş ce îl fascinează.

753 afișări
Imaginea articolului REPORTAJ: "The Zero Theorem" sau cum s-a îndrăgostit regizorul Terry Gilliam de Bucureşti

Terry Gilliam (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

O după-amiază de sâmbătă lângă Cişmigiu poate include o scurtă plimbare, maşini care se ocupă de curăţenia oraşului care se opresc din poartă în poartă sau, dacă unul dintre cei mai plini de imaginaţie şi cei mai curajoşi regizori vine în oraş, poate însemna aproape 30 de duble cu Christoph Waltz îmbrăcat într-un costum hibrid între hainele lui Superman şi cele ale unui bufon minimalist. Ras în cap şi cu un glorios "Q" imprimat pe piept, Waltz este cel care tocmai a terminat filmările pentru cel mai nou lungmetraj al lui Quentin Tarantino - "Django Unchained". Cel pe care ţi-e teamă să îl priveşti în ochi pe marele ecran, din cauza rolurilor dure pe care le abordează, încearcă, de dragul lui Terry Gilliam, să fie un geniu al computerelor, lovit puţin de nebunie, ce iese dintr-o catedrală fumegândă, acoperită cu graffiti. Din când în când, Gilliam îi dă indicaţii, cu gesturi largi şi joviale, lui Waltz.

Gangul care duce spre catedrala cu aer postapocaliptic este tapetat cu afişe care vând iluzii peste iluzii: "Feed your curiosity", "Can't find a light? Search your soul in Church of Batman the Redeemer" şi "Why pay less? Let the world know how rich you are" sunt doar câteva dintre sloganurile de pe afişele lipite pe pereţi.

Figuraţia variază de la personaje îmbrăcate colorat, pe biciclete roz, un bătrân cerşetor îmbrăcat în pungi de gunoi şi o mini-măturătoare la fel de colorat îmbrăcată. Pentru că este vorba de unul dintre cei mai îndrăgostiţi de burlesc regizori, probabil nici venirea unui elefant pe platou nu ar mira pe nimeni. Deocamdată, scena filmată sâmbătă din filmul "The Zero Theorem" cuprinde vitralii, foc, un sex-shop, multe pelerine şi multe duble.

Printre obiectele care fac parte din recuzita întregii producţii a lui Terry Gilliam se mai numără un superb automobil Jaguar roşu, de epocă, o fabrică dezafectată, reconstruită în Studiourile MediaPro, şi un vas uriaş cu apă în care să înoate protagoniştii filmului, pentru o secvenţă care ar trebui să aibă loc în spaţiu.

Terry Gilliam a declarat pentru MEDIAFAX că, pentru pelicula "The Zero Theorem" are, la Bucureşti, cea mai scurtă filmare de la "The Life of Brian" (celebrul lungmetraj din ireverenţioasa serie "Monty Python", la care a lucrat şi regizorul) - 36 de zile -, dar şi cel mai mic buget, mai mic chiar decât cel pentru primul său film independent - "Jabberwocky" (1977).

"Aici (în România, n.r.) sunt echipe bune şi este foarte ieftin. Pentru că fac filme mari, echipele s-au specializat şi am găsit nişte locuri minunate aici. Este un oraş interesant, iar arhitectura sa mă inspiră mult", a declarat regizorul. Îndrăgostit de Bucureşti, Gilliam a spus că s-a simţit inspirat de multe locuri din Capitală. Astfel, computerul uriaş ce va fi văzut în film are drept model o fabrică dezafectată de la marginea oraşului.

"Computerele sunt o chestie plictisitoare, dar noi am vrut altceva. Iniţial, am vrut să filmăm acolo, dar ne-am dat seama că ar fi mai inteligent să construim în studiouri. De asemenea, este Ateneul din centrul oraşului, care a fost construit în 1888 şi proiectat de un arhitect francez. Este o clădire foarte complexă, mai este foaierul rotund, cu marmură roz şi coloane. Ei bine, am făcut din Ateneu centrul acestei... chestiuni cu computerul", a mai spus regizorul.

În timp ce toate imaginile legate de informatică şi ştiinţă sunt cât se poate de plictisitoare, Terry Gilliam a spus: "Nu, să îl facem plin de culoare şi baroc".

Inspirat de arhitectura Bucureştiului, regizorul a spus că plimbările sale au dat unicitate filmului. "Nicăieri în lume nu ar fi aşa. Eu mă prefac că este vorba de Londra, dar nu este vorba de Londra", a spus Gilliam, recunoscând că, până la urmă, "inspiraţia şi nebunia sunt cam acelaşi lucru".

Cu Christoph Waltz, Gilliam s-a întâlnit pentru prima dată la premiile BAFTA. "Cred că arată mai bine chel şi fără sprâncene", a glumit acesta despre noul look al actorului.

De asemenea, despre "The Zero Theorem", regizorul a spus că este "un exerciţiu de a face film cu buget redus".

"Voi afla la final. Cu filmul acesta este diferit, în general, cu restul filmelor mele, îmi trebuie doi-trei ani să obţin finanţare. Totul se duce de râpă în perioada asta. În afara studiourilor mari, finanţarea este un lucru foarte fragil. În mai, când a căzut proiectul meu «The Man Who Killed Don Quixote», i-am spus agentului meu: «dacă nu lucrez anul acesta la un film, o să o iau razna». Aşa că facem filmul acesta cu mai puţin de jumătate din bugetul pe care trebuia să îl aibă acum patru ani. Este un preţ de plătit. Are un buget mai mic decât «Jaberwakee» sau decât «Life of Brian»... este o nebunie. Având în vedere subiectul, cred că o să înnebunesc. În fiecare zi este complicat", a mai spus regizorul.

La sfârşitul săptămânii trecute, Gilliam a terminat filmările în exterior, următoarea încercare fiind o filmare subacvatică în studiouri, cu cuplul Mélanie Thierry şi Christoph Waltz. "Vom filma sub apă. Ar trebui să fie o secvenţă în spaţiu, dar, pentru că ei sunt goi, nu putem folosi harnaşamente şi aşa că va trebui să înveţe să stea sub apă. O să fie greu, pentru că Mélanie mi-a spus că apa nu este chiar mediul ei", a povestit entuziasmat Gilliam.

În ceea ce priveşte tema filmului "The Zero Theorem", Gilliam a spus că este vorba mai degrabă despre "suprasolicitarea de informaţii" decât de o critică a capitalismului.

"Toată lumea este conectată acum. Dar cine eşti ? Cine sunt eu ca individ? Nu ştiu, ştiu doar că fac parte dintr-o reţea. Este vorba mai mult despre asta decât despre capitalism. Nici nu ştiu dacă capitalismul există acum. Ar putea fi o nouă formă de manie, consumerismul fiind forţa conducătoare. Şi, cum oamenii sunt încurajaţi să cumpere, unii devin incredibil de bogaţi", spune regizorul, cunoscut pentru conflictele sale cu marile studiouri de film. "Acum calculatorul gândeşte pentru mine, ceea ce mă îngrijorează", a declarat Gilliam.

Proiectul "The Zero Theorem" a stat într-un sertar aproape 10 ani, timp în care s-au vehiculat diverse nume de actori în rolul principal - de la Billy Bob Thornton la Ewan McGregor, pentru a se ajunge la Christoph Waltz -, dar şi câteva nume de regizori care să preia proiectul.

"Ne păcăleam crezând că alt regizor ar putea să facă asta. Suntem norocoşi că Terry a spus «da»", a declarat pentru MEDIAFAX Dean Zanuck - fiul celebrului producător Richard D. Zanuck -, care s-a ocupat de concretizarea proiectului . "Are o distribuţie grozavă, cu oameni care lucrează pentru el pentru foarte puţini bani", a adăugat acesta, în timp ce, la câţiva metri distanţă, Waltz îşi continua dublele, înconjurat de fum. "Cred că cineva ca Terry nu are cum să se înţeleagă bine cu studiourile. Faptul că ai mai puţini bani îţi dă mai multă flexibilitate din punct de vedere creativ. Uneori, când nu ai resurse, te concentrezi mai mult pe munca ta", a mai spus acesta, adăugând că "România este o opţiune grozavă pentru a face film". "Dacă putem aduce Londra aici, cred că putem aduce orice alt oraş", a mai spus Zanuck.

Christoph Waltz joacă rolul principal în "The Zero Theorem", un film după un scenariu de Pat Rushin. Waltz joacă rolul lui Qohen Leth, un geniu al computerelor, care caută sensul existenţei. Acestuia i se alătură nume mari precum Matt Damon, Tilda Swinton şi Ben Whishaw.

Filmările au loc la Studiourile MediaPro şi în diferite locuri din Capitală.

Terry Gilliam s-a născut în Minneapolis, în 1940. Gilliam a emigrat în Marea Britanie, unde s-a ocupat pentru o perioadă de animaţiile pentru grupul umoristic Monthy Python, care avea un show televizat. Ulterior a devenit membru cu drepturi depline al grupului, alături de care şi-a făcut debutul şi pe marele ecran, mai întâi ca actor, apoi ca regizor. În 1975, Gilliam a coregizat, împreună cu Terry Jones, primul lui film, "Monty Python and the Holy Grail", urmat la puţin timp de debutul lui regizoral solo, "Jabberwocky" (1977).

Filmografia lui cuprinde titluri precum "Brazil" (1985), cu Jonathan Pryce şi Robert De Niro, pentru care a fost nominalizat la Oscar, la categoria "cel mai bun scenariu original", "Regele pescar/ The Fisher King" (1991), care i-a adus nominalizări la Globul de Aur şi Leul de Argint, la Veneţia, "Armata celor 12 maimuţe" (1995), "Aventuri în Las Vegas" (1998), o adaptare a romanului din 1971 al lui Hunter S. Thompson. De asemenea, Gilliam a realizat filmul "Dr. Parnassus/ The Imaginarium of Dr. Parnassus", pe care a trebuit să îl termine fără actorul Heath Ledger, care a murit în timpul filmărilor, în 2008.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici