Un stil muzical şi şi o parfumerie, propuse pentru patrimoniul cultural imaterial UNESCO

Comitetul de selecţie, compus din reprezentanţi ai 24 de state membre ale Convenţiei UNESCO, se va reuni în perioada 26 noiembrie - 1 decembrie, la Port-Louis, în Mauriţius, pentru a examina 40 de solicitări de înscriere pe prestigioasa listă, care numără până în prezent 399 de elemente, printre care cântece, dansuri, obiceiuri, tradiţii, sărbători, specialităţi gastronomice.

Spre deosebire de patrimoniul mondial UNESCO, lista patrimoniului cultural imaterial nu este stabilită pe baza unor criterii precum excelenţa şi exclusivitatea, ci pune accentul pe diversitate şi pe experienţa comunităţilor, potrivit organizaţiei.

Printre propunerile de anul acesta se numără arta producerii parfumurilor din Grasse, celebra localitate din sud-estul Franţei, unde această industrie a început să se dezvolte în secolul al XVI-lea. O eventuală înscriere în patrimoniul cultural imaterial ar putea oferi o mai bună protecţie câmpurilor de tuberoze şi iasomie ameninţate de presiuni funciare.

Printre ceilalţi candidaţi de anul acesta se numără stilul reggae jamaican şi chamamé - musică şi dans din Argentina.

11 propuneri vin din Asia şi Pacific, opt, din Europa de est, cinci, din Europa de vest, iar restul din Africa, America latină şi Caraibe.

Comitetul de selecţie va analiza şi şapte propuneri de înscriere pe lista patrimoniului imaterial în pericol, precum ritualurile de trecere pentru bărbaţi ale comunităţii Masai din Kenya şi teatrul umbrelor din Siria.

Până în prezent, 52 de elemente au fost înscrise pe această listă a patrimoniului imaterial în pericol. Înscrierea permite statelor respective să obţină sprijin internaţional pentru a conserva aceste practici culturale.

De asemenea, comitetul de selecţie va examina cererea depusă de Albania, care solicită sprijin pentru a inventaria moştenirea sa culturală imaterială, cu participarea comunităţilor locale.

Lista patrimoniului cultural imaterial al umanitaţii UNESCO a fost alcătuită oficial în 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003. Patrimoniul cultural imaterial se referă la tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.

Tradiţiile înscrise pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO trebuie să joace un rol comunitar important şi să implice actorii din societatea civilă.

România este prezentă în lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţiii UNESCO cu ritualul Căluşului, inclus în 2005, cu Doina, inclusă în 2009, cu ceramica de Horezu (decembrie 2012), cu obiceiul colindatului de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova (2013), cu dansul "Feciorescul de Ticuş" (2015), cu tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Moldova (2016) şi Mărţişorul (2017).