Va fi lansată o aplicaţie pentru turiştii români care vizitează Parisul, cu locurile marcate de celebrităţi româneşti

Un grup de IT-işti români dezvoltă o aplicaţie pentru telefonul mobil pentru turiştii care vizitează Parisul şi care vor să descopere istoria oraşului prin prisma personalităţilor de origine română care au marcat cultura pariziană.

353 afișări
Imaginea articolului Va fi lansată o aplicaţie pentru turiştii români care vizitează Parisul, cu locurile marcate de celebrităţi româneşti

A fost lansată o aplicaţie pentru turiştii care vizitează Parisul, cu locurile marcate de celebrităţi româneşti

Aplicaţia pentru telefonul mobil ”Celebro” îşi propune promovarea patrimoniului cultural românesc şi se adresează turiştilor care vizitează Parisul, oferind informaţii despre locurile prin care au trecut personalităţi cum ar fi Constantin Brâncuşi, Eugen Ionesco, Emil Cioran, Mircea Eliade, Tristan Tzara, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Valentin Maior, coordonatorul proiectului, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că ideea aplicaţiei se bazează pe cartea ”Parisul românilor”, scrisă de un francez despre locurile prin care au trecut celebrităţi româneşti care au avut un impact cultural în capitala Franţei.

TITLURILE ZILEI

”Ideea a venit din partea unei tinere care s-a mutat la Paris pentru studii la Facultatea de Ştiinţe şi Arte, Raluca Maria Smaranda, care a dorit să facă vizite ghidate în capitala Franţei şi a găsit o carte scrisă de un francez, intitulată <Parisul românilor>, în care se menţionau locurile prin care au trecut celebrităţi româneşti, care au avut un impact cultural în Paris. Ulterior, ne-am reunit un grup mai mare să dezvoltăm aplicaţia mobilă, iar Raluca pe partea de conţinut, documentare, achiziţionarea drepturilor de autor pentru poze. Aplicaţia mobilă <Celebro>, al cărei nume vine de la Celebrităţi româneşti sau Celebrăm România, este în stadiul demo, va fi gratuită şi va fi lansată în 9 Mai, de Ziua Europei. Lansarea are loc în anul Centenarului Marii Unirii şi sperăm să fie un interes sporit din partea utilizatorilor”, a spus Maior.

Acesta a precizat că aplicaţia se adresează turiştilor români şi nu numai care vizitează Parisul şi care vor să descopere istoria oraşului prin prisma personalităţilor de origine română care au marcat cultura pariziană.

”Proiectul îşi propune promovarea patrimoniului cultural românesc prin metode originale. Aplicaţia a fost dezvoltată cât se poate de intuitiv din punctul de vedere al utilizatorului, va exista o hartă românească a Parisului, o listă a locurilor populare pe care o vom completa. Când se vor căuta locurile, apare descrierea zonei, biografia personalităţii căutate, poze dar va fi şi o parte audio, realizată cu ajutorul vocilor unor actori, pentru un impact cât mai puternic. Vor fi, de asemenea, trasee predefinite propuse, un circuit al acestor locuri, dar turiştii care vor utiliza aplicaţia îşi vor putea face propriile trasee. Sperăm să avem şi o versiune în engleză şi una în franceză şi să dezvoltăm, în viitor, o aplicaţie similară pentru Viena”, a subliniat Valentin Maior.

Proiectul ”Celebro” se bucură de sprijinul ambasadorului României la Paris, Luca Niculescu, şi de cel al ICR Paris.

Valentin Maior, absolvent al Universităţii Tehnice Cluj-Napoca (UTCN) este iniţiatorul Asociaţiei ”Romanianit”, o reţea de IT-işti români din diaspora, care a lucrat în Franţa începând cu anul 2014.

Raluca Maria Smaranda, membră a echipei, a declarat, la rândul său, corespondentului MEDIAFAX, că prin intermediul aplicaţiei se doreşte prezentarea vieţii unor personalităţi române cunoscute care au trăit la Paris, printre care Constantin Brâncuşi, Eugen Ionesco, Emil Cioran, Mircea Eliade, Tristan Tzara, Eugen Lovinescu dar şi a celor care au rămas în anonimat cu toate că Parisul le păstrează vie memoria.

”Vorbim despre Anna de Noailles sau Martha Bibescu, adevărate vedete ale saloanelor mondene pariziene de la începutul secolului al XX-lea. Indicăm adresa la care Iulia Hasdeu a locuit cu mama ei, în timp ce studia la Sorbonna, la numai 16 ani. Vrem să prezentăm aventura paşoptiştilor prin <Societatea studenţilor români de la Paris>> fondată în 1845, din care faceau parte Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, C. A. Rosetti sau fraţii Brătianu, aflată sub patronajul poetului Alfons de Lamartine. <Biblioteca Română din Paris>, fondată în aceeaşi perioadă, se află la numărul 3 în Place de la Sorbonne. Mai târziu, în anii ‘20, în marele amfiteatru al Sorbonnei, Nicolae Iorga ţinea conferinţe despre frumuseţea peisajelor şi monumentelor din România”, a spus Smaranda.

De asemenea, în aplicaţie este indicată şi cafeneaua ”Riche”, unde Georges de Bellio, cunoscut şi sub numele de Gheorghe Bellu, organiza o dată pe lună dineuri pentru impresioniştii al căror susţinător era, în special al lui Monet, dar şi zona unde a fost făcuta celebra poză în care apar Eliade, Cioran şi Ionesco.

”Se spune ca actorul român Jean Yonnel, care a jucat alături de Sarah Bernhardt pe marile scene din Paris, a fost chiar profesor de dicţie al generalului Charles de Gaulle. Dar vorbim şi de locurile în care Tzara, împreună cu suprarealiştii, organizau manifeste şi strigau slogane provocatoare, în stil dadaist, sau de locul în care Mircea Eliade şi-a susţinut prima conferinţă despre tehnicile yoga”, a precizat aceasta.

Din echipa aplicaţiei mai fac parte Oana Duşă, designer, Andrei Coman, dezvoltator de aplicaţii mobile, Andrei Raţ, care se ocupă de proiecte online.

Dezvoltatorii ”Celebro” vor iniţia şi o campanie de crowdfunding pentru a atrage fonduri, în condiţiile în care costurile aplicaţiei sunt estimate între 15.000 şi 20.000 de euro.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici