Băsescu şi Geoană în turul doi, încă două săptămâni de dispute pe "anturaj", premier, Hayssam

• Main Story

  • COMENTARIU: Noua Comisie Barroso pleacă la drum, după binecuvântarea finală a Parlamentului European 17:32
  • FOCUS:Taxa fast food, între statistici sumbre,vaccin, plăcintă dobrogeană şi grăsimea din mezeluri 17:17
  • FOCUS: Suspect de crimă, Mihalache s-a remarcat prin "generozitatea" cu care şi-a acordat compensaţii 19:21
  • FOCUS: Zece ani de la poluarea cu cianuri de la mina "Aurul" din Baia Mare 16:00
  • FOCUS: Relaţiile România-R.Moldova - când calde, când reci, condimentate cu acuzaţii reciproce 15:25

Provocarea crizei politice, scandalul şi tentativa presupusă de fraudare a alegerilor au fost principalele atacuri folosite de Mircea Geoană la adresa lui Traian Băsescu în campania electorală pentru primul tur al prezidenţialelor, în timp ce acesta a acuzat anturajul liderului PSD, trimiţând la Vanghelie, Hrebenciuc, Iliescu şi Voiculescu.

Anturajul celor doi candidaţi a fost unul dintre punctele centrale ale atacurilor reciproce în campanie.

Geoană a făcut referiri la Emil Boc, la Elena Udrea, la Vasile Blaga, la Radu Berceau şi la Adriean Videanu, vorbind de "mafia asfalturilor", de "camarila portocalie", în timp ce Băsescu a atacat anturajul lui Geoană, în care se regăsesc nu doar figuri emblematice pentru PSD, precum Ion Iliescu, Viorel Hrebenciuc, Marian Vanghelie, ci şi Dan Voiculescu, propus de PSD vicepreşedinte al Senatului.

În timp ce Geoană a acuzat în repetate rânduri că este convins că se pregăteşte o fraudare masivă a alegerilor, fără a indica, totuşi, probe în acest sens, Băsescu a apelat la strategia de a minimaliza personalitatea lui Geoană, legându-l ombilical pe acesta de personaje care, în opinia unei anumite părţi a electoratului, poartă o imagine negativă.

Candidatul PSD l-a acuzat pe Băsescu de distrugere de guverne, de sacrificare a colaboratorilor, în timp ce Băsescu a încercat să îl transforme pe Geoană în moştenitorul lui Iliescu, vorbind de "finul diplomat în spatele căruia se află Ion Iliescu, Vanghelie, Hrebenciuc şi Voiculescu".

Ieşirea PSD de la guvernare, demiterea guvernului Boc şi tentativele Iohannis-Croitoru-Negoiţă au constituit un alt punct în care opiniile exprimate de cei doi au fost opuse.

Băsescu a afirmat că ieşirea PSD de la guvernare a fost decisă din motive strict electorale, pentru ca Geoană să mai câştige câteva procente, iar demiterea guvernului Boc şi respingerea Cabinetului Croitoru au fost iresponsabile, periclitând obţinerea împrumutului de la FMI, argumentul folosit fiind tocmai legea propusă de PSD, de abilitare a guvernului demis de a propune un buget.

Optica lui Geoană asupra acestor evenimente a fost diferită, el acuzând că PSD a ieşit de la guvernare forţat de o presupusă presiune ce ar fi urmat să se facă la adresa unor miniştri social-democraţi.

Propunerii Iohannis, pe care Băsescu a catalogat-o ca fiind decisă de "guvernul de la Grivco", folosindu-se şi de faptul că, la consultările de la Cotroceni, la care Geoană a refuzat să participe, nu a fost sprijinită decât de PNL, i s-a răspuns cu nominalizările lui Croitoru şi Negoiţă.

Reacţia lui Geoană la cele două tentative ale lui Băsescu a fost: "Aşa cum s-a confirmat, Traian Băsescu, oportunist cum îl ştim, improvizează pe picior. Nu mai păcăleşte pe nimeni, îi doreşte în continuare pe domnii Blaga, Boc şi Videanu la butoanele puterii".

Explicaţia lui Băsescu privind refuzul nominalizării lui Iohannis a fost: "Această ticăloşie de a stopa legislaţia promovată de Boc şi de a stopa referendumul. A fost o întâlnire la firma condusă de Felix motanul, la Grivco, acolo s-au adunat Ion Iliescu, Geoană, Hrebenciuc şi au stabilit să facă o farsă românilor, adică profitând de naivitatea lui Iohannis să îl invite să fie premier, iar ei să tragă sforile din spate".

Controversa asupra majorităţii a fost folosită de liderul PSD pentru a invoca, alături de PNL şi UDMR, refuzul lui Băsescu de a respecta Constituţia, iar de preşedintele în exerciţiu ca un nou prilej de a puncta la electorat, măgulindu-l că el constituie "adevărata majoritate".

Dacă asupra fostelor şi ipoteticelor guverne, Băsescu şi Geoană s-au situat pe poziţii antagonice, cei doi au avut o atitudine apropiată în ceea ce priveşte viitorul guvern, amândoi curtând PNL.

Geoană a făcut-o în virtutea colaborării cu PNL în cazul Iohannis şi în încercarea de a-şi apropia electoratul lui Antonescu în turul 2 al alegerilor, Băsescu din aceleaşi calcule electorale.

"Îmi doresc o majoritate de dreapta. Am făcut toate experienţele în mandatul meu: şi cu majoritate de dreapta, şi cu majoritate mixtă, stânga cu dreapta. Este clar să singura majoritate credibilă şi care poate duce reformele în România este o majoritate de dreapta", spunea Băsescu.

În replică, Geoană a vorbit despre "amintirile plăcute" ale PSD de pe vremea colaborării neoficiale cu Guvernul PNL condus de Călin Popescu Tăriceanu şi a invocat "mai marea deschidere" a poporului pesedist faţă de liberali.

Subiectul Hayssam care, cel puţin din perspectiva mass-media, părea a fi un subiect preferat de atac la adresa lui Băsescu, nu a fost folosit direct de Geoană, care s-a ferit să facă trimiteri univoce în acest sens.

Atacat prin interpuşi pe subiectul Hayssam, Băsescu a reacţionat totuşi, făcând, în schimb, trimitere direct către Geoană, dar şi către Iliescu şi afirmând că în timpul mandatului actualului preşedinte de onoare al PSD Hayssam se plimba cu avionul prezidenţial cu tot cu soţie şi cu Munaf.

"Aş vrea să îi sugerez domnului Geoană să nu îşi mai utilizeze prietenii de familie pentru a ataca indirect, murdar, un candidat la Preşedinţie", mai spunea Băsescu după lansarea cărţii lui Vladimir Gaetan pe tema cazului Hayssam.

Situaţia economică şi eventualele soluţii de viitor au fost folosite de Mircea Geoană pentru a răstălmăci unele afirmaţii ale lui Băsescu, acuzându-l pe acesta că ar dori ca în 2010 să majoreze TVA la 22% şi să concedieze 20% dintre angajaţii bugetari.

În realitate, Băsescu declara că se poate analiza, însă abia în 2011, reducerea cotei de impozitare fiscală de la 16 la 14%.

Paradoxal, două dintre direcţiile de atac ale candidatului Mircea Geoană au fost pe domenii gestionate de miniştrii PSD, Ilie Sârbu la Agricultură, Marian Sârbu la Muncă şi Protecţie Socială şi Ionuţ Bazac la Sănătate.

"Eliberat", cum spunea imediat după ieşirea de la guvernare, de povara alianţei cu PDL, Geoană a folosit ministerele PSD pentru a ataca atât Guvernul Boc, cât şi, prin ricoşeu, politica lui Băsescu.

Pe de altă parte, Băsescu a sugerat implicarea lui Geoană şi a PSD în greva de la Metrou şi, în comun cu Crin Antonescu, a speculat tăcerea pe care Geoană a păstrat-o asupra viziei neoficiale făcute la Moscova.

Şi la dezbaterea televizată de la sfârşitul campaniei electorale cei doi şi-au păstrat temele preferate de atac, iar Geoană a adoptat postura diplomatului înţelept care oferă flori doamnelor şi îşi face titlu de glorie din a nu-şi da soacra afară din casă, în timp ce Băsescu şi-a luat soţia ca model de moralitate şi creştinarea ca faptă frumoasă.

(Material realizat de Florin Ciolac, florin.ciolac@mediafax.ro)