Greva la metrou - un joc politic pe nervii bucureştenilor - FOTO

• Main Story

  • Goana după cultură: Mii de oameni s-au îmbulzit în faţa muzeelor din Bucureşti 17:36
  • Ziua Sfinţilor Constantin şi Elena, serbată luni de ortodocşi, dar şi de romano-catolici 16:00
  • Antipa, vedeta Nopţii Muzeelor. Mii de oameni se îmbulzesc în faţa instituţiei muzeale 22:51
  • Gimnastica românească, pe vârfuri pentru a fi tot mai sus - GALERIE FOTO 18:23
  • Goană în noapte după o iluzie, fiesta spaniolă 14:16

Cei peste 4.000 de angajaţi ai metroului vor salarii mai mari, motivând o creştere a productivităţii regiei în ultimul an cu 33 la sută.

Bucureştenii au început să iasă pe străzi, pentru a merge la şcoală sau la serviciu, de la orele 6.00 - 7.00, când troleibuzele, tramvaiele şi autobuzele, cu 200 mai multe decât într-o zi obişnuită, erau mult mai aglomerate ca într-o zi fără grevă la metrou.

Până pe la ora 7.30 staţiile făceau faţă bucureştenilor matinali, mai ales că mijloacele RATB circulau mai des ca de obicei, însă după această oră au început să devină neîncăpătoare şi zecile de persoane aşteptau zeci de minute până să prindă un loc într-un autobuz sau tramvai.

Bucureştiul s-a aglomerat şi marile intersecţii s-au blocat după ora 7.30 - 8.00. Aglomeraţiile mari erau, mai ales, în cartierele de la periferia Capitalei, unde mijloacele de transport stăteau minute întregi în staţii deoarece nu puteau închide uşile din cauza celor care se înghesuiau pe scările autobuzelor.

La staţia de metrou Unirea, în centrul Bucureştiului, nu au fost mult mai multe persoane în staţiile RATB, mulţi ştiind de grevă şi apelând la alt mijloc de transport - maşina personală, taxi sau un autobuz.

Şi pe Bulevardul dintre Piaţa Unirii spre Piaţa Victoriei aglomeraţia nu a fost cu mult prea mare decat într-o zi obişnuită, prezenţa mijloacelor de transport în comun fiind evident mai frecventă. Liniile de transport în comun care făceau legătura dintre centrul Capitalei către alte cartiere erau aproape goale, dar cele care veneau dinspre periferia Cpitalei spre centru erau mai glomerate.

Odată ajunşi în centru, călătorii preferau să parcurgă pe jos distanţa echivalentă celor patru staţii de metrou, dintre Piaţa Unirii şi Piaţa Victoriei.

Cei mai mulţi dintre bucureştenii care circulau de obicei cu metrou au apelat, marţi dimineaţa, la RATB, unii luându-şi maşina personală. Au fost şi bucureşteni foarte nervoşi pentru că au fost nevoiţi să dea banii pe taxi pentru a ajunge la serviciu.

"Nu-mi plăteşte metroul banii pentru taxi, şefii nu mă vor înţelege că întârzii la serviciu, pentru că traficul este blocat la suprafaţă. Mie mi s-a micşorat salariul în acest an, din cauza crizei, iar ei vor să li se majoreze. Nu e drept", spune un bucureştean nervos.

Alţi călători, mai înţelegători îşi exprimau solidaritatea cu angajaţii metroului, spunând că sunt îndreptăţiţi să ceară salarii mai mari, pentru că lucrează în condiţii grele.

"Aştept autobuzul, nu am ce face, nu am maşină personală. Sunt la mâna RATB. Asta este situaţia, poate au şi cei de la metrou dreptate", spune o doamnă care începe serviciul la ora 10.00 şi are timp să ajungă la locul de muncă, după ce schimbă două autobuze.

De pe urma acestei greve câştigă firmele de taximetrie, dar clienţii acestora sunt nevoiţi să stea chiar şi ore întregi în trafic, pe banii lor. În cele mai multe intersecţii sunt agenţi de poliţie, dar aceştia nu fac faţă, Bucureştiul fiind de obicei foarte aglomerat mai ales la primele ore ale dimineţii.

"De obicei nu mă duc cu maşina la serviciu, azi am fost obligat s-o iau şi să fac de două ori mai mult decât fac cu metroul. Cine îmi decontează mie benzina şi nervii consumaţi în traficul infernal?", se întreabă un bucureştean grăbit.

Administraţia Metrorex a cerut deja instanţei să suspende greva, considerând că aceasta are un impact social. De asemenea, regia a depus la Tribunalul Bucureşti cererea de declarare a grevei ilegală, motivând că în condiţii de criză şi Guvern demis nu se pot negocia majorări salariale.

În istoria grevelor de la metrou, din 1990 până în prezent, protestul de marţi este a şaptea acţiune de acest gen, toate celelalte fiind suspendate de instanţă după maximum patru zile.

Astfel, angajaţii de la metrou au declanşat greva generală în 1990 (cea mai lungă grevă, din 6 până în 9 martie), în 1993, în 1995, în 1996, în 1999 şi în 2005.

Din 2000 până în 2008, liderul sindical Ion Rădoi a fost deputat şi senator PSD, de anul trecut acesta fiind doar membru social democrat. Prezenţa lui pe listele PSD şi faptul că social democraţii s-au aflat la putere în 2000 - 2004 au făcut să nu fie grevă generală la metrou în respectiva perioadă. În 2005, sindicaliştii de la metrou au declanşat greva generală, care a durat două zile, pe 16 şi 17 noiembrie, fiind apoi suspendată de instanţă.

Ultima majorare salarială pentru salariaţii Metrorex a fost în 2008, de 23 la sută, iar în 2007, după ce au declanşat greva de avertisment, angajaţii s-au înţeles cu administraţia să le crească salariile cu 25 de procente.

Până una alta, liderul de sindicat neagă o implicare politică, spunând că este dreptul angajaţilor să li se majoreze veniturile atâta timp cât a crescut productivitatea, bucureştenii fiind singurii care au de suferit după urma acestui protest.

În aceste condiţii, uitându-ne la istoria grevelor de la metrou, instanţa este singura care îi poate obliga pe salariaţi să-şi reia activitatea, declarând greva ilegală sau suspendând-o.

(Material realizat de Geanina Sandu, Roxana Alexe, social@mediafax.ro)