ANALIZĂ Comisia SRI vs. George Maior. Va avea raportul Maior soarta celui privind interceptările în masă?

Ministerul Teodor Meleşcanu urmează să anunţe, în câteva zile, dacă în cazul ambasadorului din SUA George Maior este demarată procedura de rechemare, urmare a raportului Comisiei SRI. Acelaşi for a mai emis, în urmă cu un an, un raport ce viza interceptările în masă, dar propunerile au fost ignorate.

1663 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ Comisia SRI vs. George Maior. Va avea raportul Maior soarta celui privind interceptările în masă?

ANALIZĂ Comisia SRI vs. George Maior. Va avea raportul Maior soarta celui pe interceptările în masă?

Raportul Comisiei SRI: Acţiunile lui George Maior au fost de poliţie politică

Protocoalele secrete încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi diferite instituţii au reprezentat una dintre temele principale ale ultimilor doi ani. Iar cel mai dezbătut protocol secret a fost cel din 2009, dintre SRI şi Parchetul General, document despre care s-a spus că a permis implicarea serviciului în justiţie dincolo de cadrul legal. Protocolul a fost semnat în 4 februarie 2009, de către procurorul general la acea vreme, Laura Codruţa Kovesi, adjunctul său, Tiberiu Niţu, şi şeful SRI, George Maior şi prim-adjunctul Florian Coldea.

George Maior a ajuns în Comisia de Control SRI în anul 2018. Aici avea să facă faţă inclusiv declaraţiilor date deja de Horia Georgescu, fost şef al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), despre relaţia pe care o aveau şi cum s-a implicat SRI în dosarele pe integritate.

În faţa comisiei, într-o audiere de şase ore, Maior a confirmat o parte din declaraţiile lui Horia Georgescu, spunând că a participat în 2015 la ziua fostului preşedinte ANI şi că a avut o discuţie cu acesta despre o funcţie de ministru sau comisar european.

„Legat de posibilitatea ca dl Horia Georgescu să fie ministru într-un cabinet sau într-un viitor cabinet George Maior, dl Horia Georgescu ne-a relatat că a existat o asemenea discuţie, că era o posibilitate să fie propunere de comisar european pentru justiţie sau propunere de ministru. Dl George Maior a spus ca era o propunere pentru comisar european, cred, şi o variantă de ministru, că a avut discuţii pe acest subiect", a declarat Claudiu Manda, şef al Comisiei de Control SRI, după audierea fostului şef al Serviciului.

Potrivit şefului comisiei parlamentare, Maior a negat că l-ar fi trimis pe Georgescu să facă lobby la Bruxelles pentru fosta şefă DNA Laura Codruţa Kovesi. Maior a mai relatat că în octombrie 2014 fostul preşedinte Traian Băsescu l-a sunat să-l întrebe de „cazul dlui Iohannis în instanţă".

Raportul Comisiei de control SRI privind colaborarea dintre SRI şi ANI arată însă că faptele fostului şef al Serviciului, George Maior, ”se circumscriu unor acţiuni de poliţie politică, menite să afecteze grav procese democratice, pentru a obţine influenţă politică nelegitimă”. Mai exact, Maior ar fi folosit instituţia şi relaţia cu ANI pentru a-şi crea oportunitatea să devină premier, dacă Victor Ponta ajungea preşedinte.

“Acesta a încălcat legislaţia care reglementează activitatea instituţiei pe care a condus-o şi a angajat instituţia în acţiuni reprobabile, care au lezat interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice sau juridice. Aceste elemente se circumscriu unor acţiuni de poliţie politică, menite să afecteze grav procesele democratice, în beneficiul propriu şi personal, pentru a obţine influenţă politică nelegitimă, în vederea obţinerii funcţiei de prim-ministru al României, în eventualitatea câştigării alegerilor prezidenţiale de către Victor Ponta”, se arată în raportul Comisiei de control a activităţii SRI.

Coroborând declaraţiile şi probele deţinute, membrii Comisiei concluzionează, "în mod cert şi fără echivoc, că George Maior a minţit, denaturând adevărul cu privire la relaţia instituţională şi personală avută cu fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), fiind principalul vector raportat la relaţionarea instituţională cu ANI, şi în particular, în plan personal, formal sau informal, cu Horia Georgescu. Discuţiile private dintre George Maior şi Horia Georgescu erau legate de parlamentari, miniştri, persoane cu funcţii de conducere şi putere de decizie în stat cu privire la sesizările înaintate de SRI, care să aibă drept consecinţă influenţarea parcursului politic şi/sau a vieţii publice”, se mai menţionează în raport.

Comisia de control a activităţii SRI precizează că Serviciul a trimis Agenţiei Naţionale de Integritate 71 de note de informare privind aproape 600 de persoane, majoritatea cu funcţii importante în administraţia centrală şi locală.

Drept răspuns, George Maior a menţionat, în urmă cu o săptămână, într-o scrisoare deschisă, că Serviciul Român de Informaţii nu se raportează niciodată la potenţialul politic al unor persoane fizice vizate de informaţii şi a cerut declasificarea tuturor audierilor persoanelor care s-au prezentat în faţa comisiei.

"Doresc să subliniez că toate informaţiile transmise de către Serviciul Român de Informaţii către Agenţia Naţională de Integritate în calitate de beneficiar legal, au aparţinut unei instituţii constituţionale a statului român, respectiv Serviciului Român de Informaţii, nu directorului acestei instituţii", se arată în scrisoarea apărută în spaţiul public zilele trecute.

Maior face referire la raport ca fiind asumat "de o parte dintre membrii acestei".

În urmă cu două zile, Ministerul de Externe s-a delimitat de declaraţiile ambasadorului. "Potrivit procedurilor parlamentare şi democratice, Comisia, cu majoritatea membrilor, a aprobat raportul care este un document oficial al Parlamentului României. În aceste condiţii trebuie respectată obligaţia de rezervă a membrilor Corpului diplomatic în raport cu autorităţile române conform principiului separaţiei puterilor, prevăzut de Constituţia României. Legea 269 din 17 iunie 2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României prevede la articolul 31, care se referă la obligaţiile membrilor Corpului diplomatic şi consular, ca aceştia să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii României", transmite Ministerul de Exerne.

Câteva ore mai târziu, Teodor Meleşcanu a declarat, pentru MEDIAFAX, că în două săptămâni va fi finalizată analiza MAE în cazul lui George Maior. Ministrul de Externe a adăugat că analiza ar putea include şi concluzii precum propunerea de rechemare a acestuia din funcţia de ambasador al României la Washington.

Ministrul de Externe mai are pe masă, din toamna anului trecut, o solicitare de rechemare a ambasadorului George Maior, formulată de Comisia de Politică Externă din Senat. Recent, Călin Popescu Tăriceanu s-a arătat nemulţumit de explicaţiile lui Meleşcanu.

„E clar că nişte rotiţe nu funcţionează cum ar trebui. Domnul Meleşcanu mi-a dat o explicaţie care nu mi-a plăcut. După audierea lui Maior la Comisia de politică externă, Comisia a făcut o scrisoare în care dădea recomandare să fie rechemat, având în vedere chestiunile de ordin politic, nerealizările lui Maior. Plus ceea ce e un lucru foarte grav, ce a ieşit la suprafaţă, postura lui ca director SRI în care a făcut protocoalele secrete. Domnul Meleşcanu a plimbat scrisoarea pe la minister şi a dat-o unei Comisii de disciplină şi etică. I-am spus că acolo la comisie trebuie să constaţi alte lucruri, că a venit beat la volan, dar aici nu discutăm de o problemă de ordin administrativ. E o problemă mai gravă, politică”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu.

Maior a fost numit ambasador al României în SUA în iunie 2015. Anterior a deţinut funcţia de director al SRI timp de peste opt ani, devenind cel de-al patrulea director al Serviciului Român de Informaţii la data de 4 octombrie 2006. Până la acea dată, a fost senator PSD şi preşedinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională din Senat.

Dacă Ministerul de Externe va demara procedura de rechemare, ultimul cuvânt îl va avea preşedintele Klaus Iohannis.

Art 91 din Constituţie prevede: "Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice"

Rapotul Comisiei SRI: Şase milioane de români interceptaţi

Comisia de Control SRI a mai elaborat un raport, în urma audierilor care s-au desfăşurat în perioada septembrie 2017- iunie 2018. După ce au fost analizate 5.000 de pagini, reprezentând stenogramele audierilor- 25 la număr, comisia arată că: “În perioada anului 2004, restrângerea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti (în ceea ce priveşte mandatele de securitate naţională) s-a realizat fără temei legal, efectuându-se în conformitate cu Hotărârea CSAt nr.0034/2004, act administrativ”.

La Capitolul 2 se arată că: “Prin Hotărârea CSAT, au fost adaugate la lege atribuţii în plus Serviciul Român de Informaţii. În perioada 2002-2016, prin Hoărâre CSAT nr 0068/2002, SRI a fost desemmnat ca Autoritate Naţională în domeniul Interceptărilor şi al relaţiilor cu operatorii de telecomunicaţii”

Documentul face referire şi la mandatele emise de procurori pe 48 de ore şi obţinerea de mandate de interceptare. “Se constată o creştere semnificativă a numărului de mandate de Securitate obţinute de SRI, ajungând de ela 1.395 în 2005, la 3.701 în 2013. Totodată, poate fi constatată o creştere a tuturor actelor de autosesizare, de la 5.244 în 2005, la 51.248 în 2015”
“Având în vedere cele peste 311.000 de mandate emise în ultimii 12 ani (2005-2016), precum şi faptul că din audierile efectuate la Comisie şi din acţiunile de control parlamentar efectuate la unităţile centrale ale SRI, estimăm că media este de 20 de persoane pe mandate, rezultând că unui număr de peste 6..000.000 de cetăţeni li s-au restrâns temporar drepturile şi libertăţile, ceea ce reprezintă mai mult de 2/3 din populaţia activă a ţării”, se preciza în document.

Document integral aici: http://www.cdep.ro/comisii/controlul_sri/pdf/2018/rd_1003.pdf

Legat de mandate, SRI a anunţat, la data apariţiei raportului, că numărul de persoane ale căror drepturi şi libertăţi au fost restrânse, în condiţiile legii, în baza autorizaţiei eliberate de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost de 20.907, contrazicând în acest fel cifra enunţată în raport, de şase milioane.

Unde au dus “culoarele” justiţiei şi ale presei

În luna septembrie 2017, colonelul Daniel Dragomir, cercetat în dosarul Black Cube, decidea să iasă public şi să vorbească despre neregulile pe care le-a constatat în perioada în care a activat în cadrul Serviciului Român de Informaţii. Aşa au devenit cunoscute „culoarele” Justiţiei şi ale presei, adică acele mecanisme prin care Dragomir spunea că SRI s-a infiltrat în media, politică şi în sistemul judiciar.

Despre Daniel Dragomir se ştia că a plecat din serviciul secret în 2013, după ce a stat multă vreme în acelaşi birou cu Florian Coldea (omul doi şi poate cel mai influent personaj din instituţie după 1989). Mai mult, Daniel Dragomir a fost unul dintre cei trimişi de Serviciul de Informaţii în Irak, la criza jurnaliştilor răpiţi din 2005 şi a coordonat mai mulţi ani parteneriatele cu CIA, dar şi Mossad.

În consecinţă, autorităţilor le-a fost greu să ignore ce spunea acesta.

În prima apariţie publică, Daniel Dragomir a vorbit despre ceea ce numea “culoarul” Justiţiei. Cu alte cuvinte cum era făcut un rechizitoriu şi traseul acestuia până la sentinţa dorită, arătând cu degetul spre SRI şi DNA. "Ofiţerii SRI făceau rechizitoriile, iar bravii procurori DNA le luau, le contrasemnau şi le trimiteau în instanţă, în speranţa că onor câmpul tactic se va ocupa în continuare pentru a asigura culoarele necesare pentru asigurarea condamnării", a declarat Daniel Dragomir, într-un interviu pentru România Tv.

Iar acuzaţiile au continuat şi în ceea ce priveşte selecţia completelor de judecată. "Se trimiteau bileţele, prin mesageri anume desemnaţi către judecători anume desemnaţi. Erau relaţii personale între judecători şi ofiţeri care erau implicaţi în câmpul tactic, relaţii dezvoltate în timp, spre exemplu generalul Dumbravă sprijinea judecătorii să ajungă în poziţii. Al doilea caz, pe bază de şantaj, cum ar fi fost arhiva SIPA", a spus Dragomir.

A urmat creionarea culoarului din presă şi cum un grup de jurnalişti crea mediul public necesar pentru “condamanarea” publică a “ţintei”, chiar înainte ca personajul vizat să iasă de la audieri. A vorbit şi despre finanţările de care au beneficiat unele trusturi media, în timp ce altele erau considerate ţintă.

În momentul în care Dragomir a început să dea detalii despre cum erau folosite mandatele de ascultare emise pe numele politicienilor, a oamenilor din presă sau a afaceriştilor, a apărut în discuţie şi audierea acestuia în Comisia de control a Serviciului Român de Informaţii.

Prima audiere a fost în toamna anului 2017, după care au urmat şi alte întâlniri cu uşile închise ale lui Dragomir cu membrii Comisiei. Având în vedere statutul forului, presa nu a avut acces la niciuna dintre audieri, iar informaţiile erau furnizate, în măsura în care nu aveau caracter secret, de către Claudiu Manda, şef al comisiei parlamentare, sau de către cei audiaţi.

În acest fel, publicul a aflat că Dragomir a prezentat o listă cu 65 de nume, toţi oameni care puteau să vină cu detalii despre modul în care a funcţionat sistemul. Şi tot fostul ofiţer SRI a mai furnizat o listă cu 19 nume din presă, despre care spunea că au avut relaţii “neetice” cu SRI.

“Cei care îl folosesc azi pe Dragomir în jocurile lor josnice vor sfârsi prin a constata ca au fost ei înşişi folosiţi (...). Ceea ce am văzut public nu sunt nici dezvăluiri, nici informatii, ci dezinformari si minciuni ordinare, iar Serviciul a făcut deja precizarile necesare. Am vazut un om disperat de anvergura problemelor penale cu care se confruntă”, a reacţionat la acea vreme Florian Coldea, fost prim-adjunct SRI.

Fostul colonel SRI şi-a continuat însă mărturiile în comisie. Întrebat cum comentează declaraţiile unui om din sistem, Klaus Iohannis s-a limitat la a afirma: "Mie mi se pare o campanie ciudată, nu am urmărit în detaliu fiindcă nu urmăresc astfel de cancan-uri, dar nu cred că afectează credibilitatea vreunei instituţii".

Lista celor 65: Dosare fabricate, metoda "Coperta" şi controlul asupra unor instituţii media

Audierile maraton au început în octombrie 2017.
4 octombrie 2017- Sorin Strutinsky, om de afaceri- a relatat membrilor Comisiei SRI faptul că a fost interceptat pe Legea de siguranţă naţională, dar nu a fost acuzat niciodată de infracţiuni de siguranţă naţională. În dosarul său, la beneficiari ai interceptărilor erau trecute două unităţi ale SRI

12 octombrie 2017- Ioan Tarnu, fost şef al SRI Alba- a vorbit despre sute de numere de telefon ascultate abuziv, judecători apropiaţi de şefa DNA şi despre încălcarea regulamentelor interne.

19 octombrie 2017- Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării- a vorbit despre dosarele sale, spunând că sunt un rezultat al răzbunării lui Florian Coldea şi a dat detalii despre întâlnirile la care participau oameni din Serviciu, Justiţie şi mediul politic şi cum se punea la cale anchetarea baronilor PSD.

24 octombrie 2017- Ovidiu Puţura, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei- a dat detalii despre metoda «Coperta» prin care dosarele erau transmise completelor de judecată unde se dorea să ajungă şi a prezentat o listă de judecători apropiaţi de sistem. A susţinut că ofiţerul SRI din conducerea Serviciului care se ocupă cu „câmpul tactic” (n.r. generlul Dumitru Dumbravă) s-a întâlnit cu judecătorul cazului său, în momentul în care a fost judecat.

1 noiembrie 2017- Adrian Sârbu, patronul Mediafax Group- a dat detalii despre implicarea SRI în coordonarea editorială a instituţiilor media, despre prezenţa perturbatoare, uneori distrugătoare, a SRI în câmpul mass-media în perioada 2010-2016 şi despre interesul SRI pentru Realitatea TV. Patronul Mediafax a relatat şi un moment în care fostul prim-adjunct Florian Coldea a spus, în prezenţa sa, că are soluţie pentru Dan Voiculescu, înainte să se pronunţe instanţa în dosarul patronului Intact.

9 noiembrie 2017- Dumitru Iliescu, fost şef SPP- a spus că Serviciul Român de Informaţii a fost implicat în construirea mai multor dosare penale, menţionând dosarul Belina, dosarele lui Cătălin Voicu, Dan Voiculescu, Olguţa Vasilescu şi Toni Greblă. A declarat şi că 300 de ofiţeri din alte structuri au fost monitorizaţi în perioada lui Coldea.

15 noiembrie 2017, Horia Georgescu, fost şef al Agenţiei Naţionale de Integritate- a relatat faptul că George Maior şi Florian Coldea îşi ţineau zilele de naştere la sediul SRI K2, unde participau politicieni de la PSD, PDL, PNL, dar şi persoane din zona justiţiei. A susţinut că în 2011 s-a semnat un protocol între ANI şi SRI. Tototdată, a spus că dosarul de incompatibilitate pe care directorul SRI Eduard Hellvig l-a avut, în 2012, la ANI, a pornit de la o informare transmisă de Serviciu

21 noiembrie 2017- Mircea Drăghici, trezorierul PSD- a vorbit Comisiei de control al SRI despre încercarea de destructurare a PSD Argeş

28 noiembrie 2017- Florin Ghiulbenghian, preşedintele Fundaţiei EurHonest- a dat detalii despre implicarea unor ofiţeri SRI în dosarul prostituatelor, la serviciile cărora ar fi recurs lideri ai TSD în anul 2008.

20 februarie 2018- Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului- a vorbit despre binomul SRI-DNA, extinderea câmpului tactic în instanţă şi despre faptul că a fost interceptat în anii 2012 şi 2014 şi se întreba dacă mai sunt şi alţi beneficiari în afară de DNA.

13 septembrie 2018- A venit şi rândul directorului SRI, Eduard Hellvig, să răspundă, timp de 6 ore, în comisia de control. Acesta a spus parlamentarilor că Serviciul are protocoale încheiate din 1990, iar dintr-un total de 565 de protocoale sau acorduri, astăzi mai sunt active 337 de protocoale. Şi tot atunci a dat explicaţii despre protocoalele din 2016 (unul secret şi unul nesecret), încheiate între SRI şi PG, invocând necesitatea celui secret din cauza vidului legislativ.Protocolul încheiat în 2016 între PG şi SRI a ajuns în luna august 2018, la opinia publică. O variantă nesecretă care a fost publicată pe site-ul Ministerului Public şi una secretă, ce a apărut câteva ore mai târziu, pe Facebook-ul lui Darius Vâlcov.

Audierea lui Florian Coldea şi cum a ajuns Iuda exemplu la uşa comisiei SRI

În martie şi aprilie 2018 a venit rândul lui Florian Coldea, fost prim-adjunct SRI să dea explicaţii în faţa comisiei de control. Fostul preşedinte Traian Băsescu a anticipat însă audierea: “nu va deşerta acolo secrete ale Serviciului”, spunea fostul şef de stat.

La prima audiere, după opt ore, Claudiu Manda a declarat că parte dintre răspunsurile generalului au fost ”nu confirm, nu infirm”. ”A fost o discuţie dacă există protocol între SRI şi ICCJ şi a spus: Nu confirm, nu infirm”, a punctat Manda.

La protocoale a făcut referire şi Florian Coldea, după audieri, de această data în faţa presei: "Folosind aceste protocoale am contracarat riscuri la adresa României, mai concret, ne-am realizat misiunile Serviciului, trecând neafectat de un fenomen terorist cu valenţe globale, să gestionăm fenomentele de contra-spionaj, în condiţiile în care alte ţări au fost serios afectate”.

Nici a doua audiere, din luna aprilie, nu a venit cu mai multe răspunsuri. În schimb, în prag de Paşte, Coldea a apelat la un personaj biblic, Iuda, pentru a transmite un mesaj “trădătorilor”.

„În încheiere, în spiritul perioadei pe care o celebrează acum creştinii, aş vrea să reamintesc şi cred că e momentul potrivit pentru un celebru personaj biblic, al cărui nume nu aş vrea neapărat să-l dau care în urmă cu circa 2.000 de ani a trădat pentru 30 de arginţi, ce dacă ulterior l-au apucat remuşcările, lucrurile nu s-au putut repara şi răul făcut nu a putut fi rezolvat. Evident ca orice trădător, destinul lui a sfârşit tragic. Din această perspectivă constat cu îngrijorare că unii, în mod vizibil practică astăzi acelaşi lucru cu interesele statului roman”, a declarat Florian Coldea, în 5 aprilie 2018.

Florian Coldea a fost numit prim-adjunct al directorului SRI în anul 2005, la scurt timp de la recuperarea jurnaliştilor români răpiţi în Irak. După terminarea celui de-al doilea mandat la Cotroceni, Băsescu a devenit un aprig contestatar al lui Florian Coldea şi al Codruţei Kovesi, acuzând intervenţii ale serviciilor secrete în Justiţie, după ce Alina Bica şi Elena Udrea au fost arestate în dosare ale DNA.

Cea mai grea lovitură primită de Coldea a venit însă la finalul lui 2016. La scurt timp după fuga lui Sebastian Ghiţă, postul România TV a difuzat înregistrări cu omul de afaceri în care acesta îl acuza pe Coldea că s-a implicat în numiri politice şi în Justiţie. Totodată, Ghiţă a vorbit despre relaţia de prietenie care îl lega de adjunctul SRI şi a publicat fotografii şi înregistrări video în care erau cei doi şi familiile acestora. Ghiţă spunea că excursiile făcute în străinătate cu familia Coldea erau plătite de către firmele sale.

În 17 ianuarie 2017, Serviciul Român de Informaţii anunţa că Florian Coldea nu a încălcat legea sau normele interne în vigoare, drept urmare se dispune “repunerea în funcţie”, după ce fusese suspendat. În aceeaşi informare, însă, SRI transmitea că Florian Coldea a cerut, din motive care ţin de demnitate, eliberarea din funcţie.

Audierea generalului care a inventat “câmpul tactic”

În 22 noiembrie 2017 în faţa comisiei de control a ajuns şi generalul Dumitru Dumbravă, secretar general al SRI la acea vreme. Era acuzat de unii dintre cei audiaţi, în frunte cu Daniel Dragomir, că ar fi controlat o reţea de judecători cărora le impunea luarea de hotărâri în anumite procese, dar şi că şi-ar fi construit o reţea similară în rândul ziariştilor. Generalul Dumbravă a devenit cunoscut după ce, într-un interviu din 2015, a folosit expresia "câmp tactic" cu referire la instanţele de judecată.

După audierea din Comisia parlamentară, generalul nu a făcut declaraţii în faţa presei. În schimb, Claudiu Manda a spus că generalul Dumbravă a răspuns afirmativ la întrebarea legată de existenţa unor echipe mixte procurori-SRI, dar a negat că ofiţerii Serviciului se ocupau de instrumentarea dosarelor.

Generalul SRI a precizat, în faţa Comisiei SRI, că e adevărat că a mers la Curtea de Apel, ÎCCJ, Tribunalul Militar şi Parchetul Militar, dar a negat că a încercat să influenţeze decizii ale judecătorilor. Întrebat ce făcea Dumbravă la instanţe şi parchete, Manda a precizat: „A dat o serie de exemple, fie să emită un punct de vedere juridic dacă a fost întrebat, fie să vadă juriştii pe care îi avea în subordine şi care susţineau în instanţă elemente care sunt de competenţa SRI”.

Manda a afirmat, totodată, că Dumbravă a explicat Comisiei SRI şi accepţiunea sa despre sintagma „câmp tactic”.

„A fost abordat subiectul «câmpul tactic». Domnul general Dumbravă nu neagă articolul din presă, spune doar că, în opinia sa, atunci când vorbea de câmpul tactic nu vorbea despre influenţarea justiţiei, ci mai degrabă de urmărirea ca alte persoane, în sensul că inculpaţii, ar putea să influenţeze actul de justiţie şi că în acest sens era un atribut şi o implicare a SRI”, a menţionat Manda.

Generalul SRI a recunoscut şi că s-a întâlnit cu Laura Codruţa Kovesi de multe ori, mai ales când aceasta era la Parchetul General, şi că discuţiile vizau mandatele de securitate naţională.
„A fost întrebat dacă are cunoştinţă de subiectul <<mape galbene>>. Sigur că nu conta culoarea mapelor, dar a fost întrebat dacă ştie că ofiţeri ai SRI sau domnia sa mergeau către instanţe şi arătau judecătorilor diferite documente clasificate despre persoanele care sunt inculpate şi răspunsul a fost <<Nu>>, <<Niciodată>>, <<Sunt sigur că nu a fost >>”, a precizat Manda, după audierea lui Dumbravă.

La şase zile de la audiere, Manda anunţa că membrii comisiei au decis să trimită o adresă Serviciului în care îi solicită să analizeze posibilitatea eliberării generalului Dumbravă din funcţia de secretar general al SRI, având în vedere afirmaţiile făcute de acesta în comisie. Decizia a fost luată cu 5 voturi la trei. Printre cei care s-au opus, Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (USR), a acuzat că solicitarea demisiei generalului Dumbravă a fost una politică şi că PSD sacrifică orice, chiar şi militari de carieră, pentru a-l salva pe Liviu Dragnea

În aceeaşi zi, Serviciul Român de Informaţii a răspuns că dialogul dintre instituţie şi comisia de control nu se va mai realiza prin Secretariatul General, condus de Dumitru Dumbravă, ci exclusiv prin cabinetului directorului. Totodată, Serviciul a cerut comisiei parlamentare să nu implice SRI în jocuri politice.

"Biroul Executiv al Consiliului Director din SRI solicită tuturor membrilor Comisiei să nu implice Serviciul în niciun fel de joc politic, manifestându-şi totodată determinarea de a continua cooperarea corectă şi de bună credinţă în conformitate cu cadrul normativ care reglementează relaţionarea interinstituţională ", transmite SRI.

În luna februarie a acestui an, preşedintele Comisiei de control al SRI, a trimis o adresă către SRI în care să reamintea solicitările de informaţii ale Comisiei, dar şi restanţele rămase, respectiv sternograma audierii lui Dumbravă şi acordurile semnate între SRI şi Parchet.

Generalul Dumbravă şi-a dat demisia şi a înaintat-o directorului SRI, Eduard Hellvig, pe data de 28 august, iar la 1 septembrie 2018 fost trecut în rezervă.

Raportul Comisiei SRI: Schimbarea legii pentru ca românii interceptaţi să fie informaţi

Propuneri din raportul Comisiei SRI:

- Modificarea cadrului legislativ, pentru ca restrângerea drepturilor să nu se mai facă atât de uşor.

- Înfiinţarea Autorităţii Unice de interceptare, care să fie intermediar între operatorii de telecomunicaţii şi structurile abilitate de lege, să solicite sau să pună în aplicare mandatele sau autirozaţiile de interceptare a comunicaţiilor.

- Modificarea legislaţiei în sensul identificării tuturor persoanelor care au fost interceptate şi notificarea acestora în cel mult 2 ani de la expirarea mandatelor de securitate naţională sau de supraveghere tehnică.

-Introducerea de sancţiuni în legislaţie în cazul nerespectării obligaţiei de notificare. Constituirea unei comisii, eventual la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie , la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii sau la nivelul Parlamentului, care să avizeze şi să decidă excepţiile.

-Sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la dispunerea unui audit la Parchet în legătură cu mandatele eliberate şi numărul de persoane interceptate.

În cele din urmă, niciuna dintre propuneri nu a fost pusă în aplicare.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici