ANALIZĂ: Suspendarea din funcţie a premierului, posibilă doar pentru fapte din timpul mandatului

Premierul poate fi suspendat din funcţie de către preşedinte, la trimiterea în judecată, doar pentru fapte comise în timpul mandatului, în legislaţie nefiind prevăzute consecinţe pentru situaţia în care un membru al Guvernului este judecat pentru infracţiuni comise în afara mandatului.

2558 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Suspendarea din funcţie a premierului, posibilă doar pentru fapte din timpul mandatului

ANALIZĂ: Suspendarea din funcţie a premierului, posibilă doar pentru fapte din timpul mandatului (Imagine: Andreea Alexandru / Mediafax Foto)

Premierul Victor Ponta a fost trimis în judecată, joi, de procurorii DNA, pentru 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, alături de alte patru persoane, între care senatorul Dan Şova şi directorul Complexului Rovinari. Faptele de care este suspectat actualul premier ar fi fost comise în perioada în care acesta a profesat ca avocat.

Procurorii DNA îl acuză pe Victor Ponta de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pentru că ar fi emis mai multe facturi, fără a avea o bază legală, în baza unui contract încheiat între firma sa de avocatură şi cea a lui Dan Şova. Anchetatorii au stabilit că, în realitate, premierul nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare cu Şova.

Preşedintele Klaus Iohannis poate să dispună suspendarea din funcţie a primului ministru Victor Ponta doar în cazul în care acesta este urmărit penal pentru fapte comise în timpul exercitării funcţiei sale sau atunci când este trimis în judecată, însă tot pentru faptele comise în exerciţiul funcţiei de premier.

Legea şi Constituţia nu acoperă situaţia suspendării din funcţie a unui ministru sau prim-ministru, în cazul în care acesta este urmărit penal pentru fapte comise în afara mandatului.

Suspendarea din funcţie a unui membru al Guvernului, inclusiv a primului ministru, este stipulată de Constituţia României şi de Legea răspunderii ministeriale. În rest, nu există o lege care să reglementeze această situaţie.

În Constituţie, Articolul 109 reglementează "răspunderea membrilor Guvernului". Aici, se arată că "numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie".

Constituţia mai precizează că răspunderea şi pedepsele pentru miniştri sunt stipulate într-o lege specială, a răspunderii ministeriale.

Legea respectivă, 115/1999, precizează la Articolul 7 că "intră sub incidenţa prezentei legi faptele săvârşite de membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor şi care, potrivit legii penale, constituie infracţiuni", precum şi că "pentru săvârşirea altor infracţiuni, în afara exerciţiului funcţiei lor, membrii Guvernului răspund potrivit dreptului comun". Dreptul comun, adică celelalte legi, nu stipulează în niciun fel situaţia suspendării din funcţie a unui membru al Guvernului.

Legea precizează, ca şi Constituţia, că "numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor".

Mai departe, la Articolul 20, se precizează că "în cazul în care s-a cerut urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestuia din funcţie". Făcând legătura cu articolul 7, se înţelege că este vorba despre urmărirea penală pentru fapte comise în exerciţiul funcţiei de membru al Guvernului.

Articolul 21 arată că suspendarea din funcţie a unui membru al Guvernului, inclusiv a premierului, devine automată atunci când are loc trimiterea în judecată, însă tot pentru fapte comise în timpul exercitării funcţiei.

În 5 iunie, în ancheta DNA în care este cercetat şi Dan Şova, Victor Ponta a ajuns în faţa procurorilor, care l-au anunţat că este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor. Faptele de care a fost acuzat sunt din dosarul Turceni - Rovinari şi ar fi fost săvârşite în perioada în care Ponta a fost avocat.

DNA a cerut atunci Camerei Deputaţilor să avizeze urmărirea penală pe numele premierului şi pentru conflict de interese, însă solicitarea a fost respinsă de către deputaţi, în 8 iunie.

În ziua în care Ponta a fost la DNA, preşedintele Klaus Iohannis anunţa că, în condiţiile în care DNA a comunicat că premierul este învinuit de fapte penale, i-a solicitat demisia acestuia, el spunând că, în opinia sa, este o "situaţie imposibilă" pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale. De altfel, preşedintele i-a cerut în mai multe rânduri lui Ponta să demisioneze.

Ultima declaraţie făcută de Iohnnis pe tema demisiei premierului a fost în 7 septembrie. Atunci, preşedintele a fost întrebat despre demisia lui Victor Ponta, răspunzând că nu şi-a schimbat părerea şi că se aşteaptă ”să se întâmple la un moment dat”, el precizând însă că există un dialog ”mai instituţional, mai rar cu premierul” şi că au discutat chestiunile importante.

”Mă aştept să se întâmple la un moment dat (demisia premierului - n.r.). Nu mi-am schimbat părerea, dar există un dialog, mai instituţional, mai rar, dar am discutat chestiunile importante”, afirma şeful statului.

De cealaltă parte, premierul Victor Ponta a susţinut că respectă poziţia publică a preşedintelui Klaaus Iohannis, dar că a fost numit la conducerea Guvernului de către Parlament şi numai Parlamentul îl poate demite.

Victor Ponta a ajuns prima dată în faţa procurorilor DNA în 5 iunie, fiind anunţat că are calitatea de suspect, pentru fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care a fost avocat.

În 13 iulie, procurorii l-au anunţat că a fost pusă în mişcare acţiunea penală în cazul său şi că i-a fost schimbată calitatea din suspect în inculpat, în dosarul "Turceni-Rovinari". De asemenea, procurorii au instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor bunuri imobile ale lui Victor Ponta.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici