Antonescu: Decizia instanţei privind PDL are consecinţe directe la nivelul structurilor Parlamentului

Antonescu a făcut această declaraţie după ce a fost întrebat despre ţintele USL în această toamnă.

El a răspuns că în aceste zile a apărut o problemă care "nu-i aşa, anecdotică, sau o nouă confruntare de mahala".

"Eu vă spun sincer, eu n-am stat să văd dacă domnul Oltean a dus actele la Tribunal. În funcţie de decizia pe care o va da instanţa, are consecinţe directe la nivelul structurilor celor două Camere, pentru că acolo Regulamentul Camerelor spune foarte clar: grupurile parlamentare sunt făcute pe partide şi ele îşi asumă funcţiile la nivelul conducerii Camerei, la nivelul conducerilor comisiilor", a declarat Crin Antonescu.

Pe de altă parte, el a spus că în prima săptămână de activitate parlamentară va avea discuţii cu UDMR pe tema legilor electorale.

Încetarea activităţii Partidului Democrat Liberal şi radierea acestuia a fost solicitată de un bărbat Tribunalului Capitalei, dar şi Ministerului Public, instituţie care a însă a direcţionat cererea petentului către instanţă.

Petiţia adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de către Viorel Rînghilescu, prezentată în cadrul unei emisiuni la Antena 3 "ca reprezentând dovada faptului că, Ministerul Public a fost sesizat de o persoană interesată în legătură cu încetarea activităţii acestui partid politic, care nu ar fi respectat dispoziţiile legii partidelor politice şi trebuia să solicite Tribunalului Bucureşti radierea, a vizat o cauză aflată pe rolul acestei instanţe de judecată, în care petentul este parte", se arată într-un comunicat remis, sâmbătă, presei.

Tribunalul Bucureşti va lua în discuţie, în 8 septembrie, cererea lui Viorel Rînghilesci, preşedintele Partidului Democrat, de dizolvare a PDL, întrucât acest partid nu şi-a înregistrat în termen legal documentele adoptate în urma Convenţiei Naţionale din 14 mai 2011.

Secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că modificările la Statutul PDL au fost depuse cu întârziere la Tribunal şi a recunoscut faptul că responsabilitatea aparţine secretarului general al partidului.

"Modificările au fost depuse cu întârziere. Termenul de 30 de zile este de recomandare, instanţa va aprecia şi va da o soluţie, pe care noi o vom respecta", a spus Oltean.

El a arătat că secretarul general al partidului "ar fi trebuit să urmărească chestiunea asta".

Modificările la Statutul PDL au fost adoptate la Convenţia Naţională din 14 mai.

Preşedintele PDL, premierul Emil Boc, a declarat, sâmbătă, la Eforie Nord, că termenul de 30 de zile prevăzut în Legea partidelor politice pentru înregistrarea la Tribunal a modificărilor la Statut este "un termen de recomandare, nu de decădere".

"Vreau să fiţi liniştiţi. Documentele au fost semnate, sunt înaintate spre Tribunalul Municipiului Bucureşti. Termenul de 30 de zile din legea partidelor politice este un termen de recomandare, nu de decădere, pentru că în legea partidelor politice, articolul 53, atunci când s-a dorit să se menţioneze că un termen este de decădere, s-a menţionat expres", a declarat Emil Boc.

El a dat ca exemplu termenul de 6 luni pentru înscrierea unui partid politic, care este termen de decădere.

"Restul termenelor, dacă nu sunt de decădere, este de recomandare. Congresul a fost absolut legal, nu a existat niciun fel de contestare a congresului, partidul îşi desfăşoară activitatea în concordanţă cu principiile Constituţiei. Deci, unii spun, toţi vorbesc, important e să ştiţi exact ce se întâmplă", a mai spus premierul.

Conform articolului 25 alineatul 2 din Legea partidelor politice, orice modificare a Statutului partidului "se comunică Tribunalului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data adoptării".

"În cazul în care modificările nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau dacă instanţa a respins cererea de încuviinţare a modificării statutului, iar partidul politic în cauză acţionează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucureşti încetarea activităţii partidului politic şi radierea acestuia din Registrul partidelor politice", prevede articolul 26 al legii.

Articolul 53, la care s-a referit Emil Boc, prevede că: "Partidele politice existente la data intrării in vigoare a prezentei legi continuă să funcţioneze pe baza actelor legale de înregistrare valabile la data înfiinţării. În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, partidele politice existente se vor conforma prevederilor acesteia, urmând procedura judiciară stabilită la art. 18-21, sub sancţiunea radierii din Registrul partidelor politice".

"Termenul de 6 luni pentru înscriere este un termen de decădere", mai prevede articolul 53 al legii intrate în vigoare în anul 2003.