Băsescu: Regret că nu am pus şi a treia întrebare la referendum

• Politic

  • Ponta spune că ar trebui folosit fondul de rezervă al premierului pentru zonele afectate de ninsori 23:48
  • Ponta: Nu cred că Ungureanu este la fel ca Boc, dar cred că îmi este la fel de adversar politic 23:30
  • Ponta: Când plec în străinătate, merg cu mandat de la USL, în urma consultării cu Crin Antonescu 23:14
  • CCL al PDL Craiova a votat propunerea de excludere din partid a lui Solomon şi a celor 6 consilieri 21:53
  • Ponta: Dacă se decretează stare de urgenţă în zonele afectate, propun PSD să susţină decizia în Parlament 20:10

Traian Băsescu a declarat, la începutul şedinţei Colegiului Director al PDL, că regretă că nu a introdus la referendumul din 22 decembrie o a treia întrebare, care să vizeze eliminarea imunităţii pentru parlamentari, miniştri şi preşedintele ţării.

El şi-a exprimat speranţa că eliminarea imunităţii acestor categorii de demnitari va fi obţinută la negocierile pentru revizuirea Constituţiei.

Băsescu a apreciat că românii nu mai vor menţinerea imunităţii parlamentarilor, miniştrilor şi şefului statului, iar, dacă anumiţi oameni politici nu vor fi de acord cu acest lucru, va convoca o nouă consultare populară.

"Dacă voi constata că politicienii nu vor să mergem pe eliminarea imunităţilor, nu toţi, majorittatea, voi mai organiza un refrendum, să spună românii dacă vor ca politicenii şi miniştrii, preşedintele să aibă imunitate, şi eu cred că românii nu mai vor treaba asta", a spus Băsescu.

Referindu-se la referendumul din 22 noiembrie, Traian Băsescu a susţinut că adversarii săi politici "au vrut să nu se ştie despre acest referendum, numai că nu au ştiu cât sunt românii de inteligenţi". El a adăugat că românii au înţeles foarte bine care este miza referendumului.

Cele două întrebări la care au răspuns alegătorii la referendumul din 22 noiembrie sunt: "Sunteţi de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?" şi "Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?".

Biroul Electoral Central a dat publicităţii, joi, rezultatele finale ale referendumului, conform cărora 77,78% din alegători s-au pronunţat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, prezenţa fiind de 50,95%.

Pentru validarea referendumului, este necesară o prezenţă de peste 50% la urne.

Conform articolului 72 alineatul 1 din Constituţie, deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prevede acelaşi articol la alineatul 2.

Potrivit alineatului 3, în caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

Conform articolului 84 din Constituţie, preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.

La articolul alineatul 2 al articolului 109, Constituţia prevede că numai Camera Deputaţilor, Senatul şi preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.