Camera Deputaţilor a adoptat tacit Legea care dă putere serviciilor de informaţii să interfereze din nou în anchetele penale

Camera Deputaţilor a adoptat zilele trecute tacit propunerea legislativă iniţiată în luna august de către de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu şi liberalii Cristina Trăilă şi Gabriel Andronache, prin care serviciile de informaţii pot interfera din nou în anchetele penale. Decizia finală aparţine Senatului.

Anunţul oficial a fost făcut astăzi pe pagina electronică a Camerei Deputaţilor, la rubrica ordinea de zi, punctul 17, iniţiativa fiind singura la care termenul legal de dezbatere şi vot final au fost depăşite, motiv pentru care, conform Constituţiei şi Regulamentului Camerei Deputaţilor, iniţiativa legislativă se consideră adoptată.

Propunerea legislativă adoptată tacit de către deputaţi modifică Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României dă posibilitatea ca datele culese din mandatele de siguranţă naţională (MSN) şi înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului să fie folosite ca mijloace de probă în procese penale.

„Dacă înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt folosite ca mijloace de probă în procesul penal, legalitatea acestora şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute se verifică, în procedura de camera preliminară, de judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă”, se arată în expunerea de motive a iniţiatorilor.

Iniţiativa legislativă a liderilor PNL are, până în prezent, aviz favorabil de la 8 membri CES, aviz nefavorabil de la alţi 8 membri CES, 4 membri CES s-au abţinut, beneficiază de aviz negativ de la Consiliul Legislativ, de aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor, are aviz pozitiv de la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, iar Consiliul Superior al Magistraturii, deşi sesizat, nu a exprimat un punct de vedere.

În plus, Guvernul României, solicitat oficial pe 19 octombrie 2020, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, să informeze publicul care este punctul de vedere al Executivului şi eventual să pună la dispoziţie avizul transmis Camerei Deputaţilor, a refuzat până în prezent să răspundă la solicitarea legală.

Pe 7 octombrie 2020, după acordarea avizului pozitiv de către CSAT pe modificările Legii 51/1991 privind securitatea naţională a României, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că nu intenţioneză să aibă iniţativă şi să redea serviciilor atribuţii în cadrul urmăririlor penale sau a proceselor penale.

„Aceste lucruri, urmărirea penală se face de către procurori, iar judecarea speţelor se face de către judecător. Serviciile secrete şi serviciile speciale nu au ce căuta în acest domeniu. Serviciile se ocupă de problemele lor, iar dacă, şi conform legii în vigoare acum, în cursul acitivităţii lor sesizează posibile fapte penale, da, sesizează parchetul competent, atât, fără să furnizeze probe, fără să participe la obţinerea de probe. Nu intenţionez să modific sau să solicit modicarea legilor în sensul de a reveni la situaţia anterioară”, a declarat Iohannis.

Din 2016 până în prezent, 6 decizii ale Curţii Constituţionale a României, au stabilit definitiv şi general obligatoriu că serviciile de informaţii nu pot desfăşura acte de cercetare penală, nu pot pune în executare mandate de supraveghere tehnică, neavând atribuţii legale în acest sens, că datele culese de serviciile de informaţii ale României prin mandatele de siguranţă naţională (MSN) nu au calitatea de probă/mijloc probator iar părţi din prezenta lege 51/1991, care sub definirea laxă a ameninţărilor la securitatea naţională, dau posibilitatea serviciilor de informaţii să solicite MSN, sunt neconstituţionale.

În lumina înfăptuirii legalităţii actului de Justiţie din ultimii ani, a emiterii a zeci de mii de mandate de siguranţă naţională, a modului cum au fost supravegheaţi magistraţi şi justiţiabili prin cel mai intruziv mod de supraveghere şi a punerii în executare a mandatelor, organizaţii de magistraţi se opun acum modificărilor legii 51/1991. Date furnizate de ÎCCJ şi publicate ieri în Luju.ro, arată că de la începutul anului 2020 până în prezent, instanţa supremă din România a emis la cererea serviciilor de informaţii 748 de mandate de siguranţă naţională (media fiind de 2 mandate de siguranţă naţională pe zi) şi a respins doar 1 solicitare.

Pe 20 octombrie 2020, pentru Aleph News, în emisiunea Marius Tucă Show, Avocatul Poporului, Renate Weber a declarat că nu este de acord cu reintroducerea serviciilor de informaţii în cercetarea penală: „Cred că glumiţi. Am fost una din vocile cele mai puternice în a denunţa protocoalele şi ce s-a întâmplat în Justiţia din România. Am făcut-o şi din ţară, am făcut-o în Parlamentul European pentru că nu, nu cred că aşa trebuie să arate un act de Justiţie. Serviciile au rolul lor într-un stat de drept, după care ce fac procurorii şi cercetarea penală sunt alte lucruri diferite. Dimpotrivă, eu chiar aş vrea să văd Serviciile că vin să ne semnalizeze lucruri care ţin de siguranţa naţională, dar nu aşa necazurile individuale ale lui X şi Y. Noi trăim într-o societate în care azi discutam cu cineva şi îmi spunea că, nici măcar nu mai pot spune că le este teamă, dar există acest sentiment că tot ce facem, tot ce spunem este urmărit, supravegheat. Nu este normal totuşi să trăim într-o astfel de lume. România este un stat membru al UE, stat democratic, de drept, zice şi Constituţia, 30 de ani de libertate”.

 Pe 27 octombrie 2020, tot pentru Aleph News, preşedintele UNJR, Dana Gârbovan a arătat că nu este de acord cu proiectul legislativ dar în acelaşi timp a spus că  „suntem incapabili să rezolvăm problema serviciilor de informaţii”.

După adoptarea tacită din Camera Deputaţilor, propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii 51/1991 privind securitatea naţională a României va intra în dezbaterea Senatului, care este cameră decizională.