Camera respinge a se obliga statul, după CEDO, la acţiune contra magistraţilor ce au comis erori

Deputaţii au respins proiectul cu 259 votri "pentru", 11 "împotrivă" şi 15 abţineri.

Proiectul prevedea obligativitatea statului de a se îndrepta de îndată cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii, în legea în vigoare prevăzându-se doar posibilitatea.

Deputatul UDMR Mate Andras a susţinut adoptarea proiectului, arătând că în România magistraţii trebuie să răspundă pentru erorile săvârşite cu o gravă neglijenţă. El a menţionat date de la Ministerul Finanţelor privind plata despăgubirilor în urma condamărilor CEDO.

Comisia juridică a propus respingerea proiectului, preşedintele ICCJ Livia Stanciu susţinând, marţi, la comisie respingerea.

Livia Stanciu a susţinut, în comisie, pe larg, respingerea proiectului, arătând că este extrem de delicat şi nu trebuie ca magistraţii să fie sancţionaţi pentru exercitarea funcţiei judiciare cu bună credinţă.

"Problema răspunderii magistraţilor este o problemă importantă. Proiectul de lege este un proiect extrem de delicat, care nu trebuie promovat în orice condiţii, în care nu trebuie să fie menit sub orice formă a sancţiona magistraţii pentrru exercitarea funcţiei judiciare cu bună credinţă, să nu-l expună pe magistrat vreunei răspunderi personale pentru exercitare cu bună credinţă a funcţiei, ci doar să răspundă în situaţia în care şi-a exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă", a explicat Stanciu.

"Statul are un drept de regres împotriva magistratului, dar pentru stat este prevăzută o facultate, nu o obligaţie a dreptului de regres. Textul actual nu se impune a fi modificat. Orice răspundere a unei persoane, inclusiv a unui magistrat, trebuie să aibă la bază ideea de vinovăţie a magistratului, respectiv în exercitarea funcţiei judiciare", a argumentat Livia Stanciu.

Ea a adăugat că multe condamnări la CEDO au fost pentru că legislaţia nu a fost racordată cu jurisprudenţa CEDO.

"Au fost condamnări la CEDO, multe fiind determinate de faptul ca legislaţia nu a fost acordată cu jurisprudenţa CEDO şi nu pentru neglijenţa judecătorilor. Au fost condamnări la CEDO pentru că nu au fost administrate o serie de probe, nu este imputabil judecătorilor pentru că, la ora aceea, nu erau disponibile judecătorilor, de exemplu în cazul Ţundrea probele ADN nu erau atunci. Se pune obligativitatea de către stat să acţioneze în regres, fără să existe o hotărâre judecătorească care să stabilească dacă eroarea judiciară a fost facută cu rea credinţă", a mai explicat Stanciu.