CC: Există conflict juridic între Guvern şi Parlament, asumarea Legii educaţiei este constituţională

• Politic

  • Ponta: Declaraţiile unor oficiali maghiari în cazul Jozsef nu sunt în linia relaţiei de buni vecini 23:02
  • Cezar Preda: Invit UDMR la susţinerea unei moţiuni de cenzură 14:40
  • Hellvig: Avem dosare închise de trei, patru ani în sertare pentru că primarii nu erau de la PDL 13:32
  • Ambasadorul Ungariei a fost chemat la MAE pentru explicaţii în cazul Nyiro Jozsef 11:31
  • Ambasadorul britanic: Jocurile Olimpice de la Londra pot fi o inspiraţie pentru oamenii din România 11:18

"În şedinţa din ziua de 24 noiembrie 2010, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.e) din Constituţia României şi al art.34 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a pronunţat asupra cererii formulate de Primul-Ministru, privind soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Parlamentul României, alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat, pe de altă parte, conflict generat de refuzul Parlamentului de a dezbate moţiunea de cenzură depusă de opoziţia parlamentară. În urma deliberărilor, Plenul Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi, a constatat că există un conflict juridic de natură constituţionlă între Guvern şi Parlament, generat de refuzul Parlamentului de a dezbate moţiunea de cenzură depusă de opoziţia parlamentară, dezbatere care, odată declanşată, ţinând seama de prevederile Constituţiei, nu poate fi oprită", se arată într-un comunicat al Biroului de presă al Curţii Constituţionale.

Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Decizia CC este definitivă şi general obligatorie.

Guvernul a transmis, în 15 noiembrie, Curţii Constituţionale o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Executiv şi Parlament, arătând că acest conflict este generat de refuzul Parlamentului de a permite prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură, depusă ca urmare a angajării răspunderii.

Premierul a solicitat preşedintelui şi judecătorilor Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Parlamentul României, alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat, pe de altă parte, şi să constate că blocajul instituţional cu privire la prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură poate fi înlăturat numai prin continuarea procedurii parlamentare de angajare a răspunderii guvernamentale asupra proiectului Legii Educaţiei Naţionale.

În scrisoare se arată că angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului reprezintă un gest politic prin care acesta îşi pune la dispoziţie mandatul şi că, deşi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a înţeles să dispună de prerogativa prevăzută de art. 146 lit. e) din Constituţie şi să sesizeze Curtea Constituţională, în data de 19 octombrie 2010, cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern, Legislativul nu a considerat că prin angajare s-ar aduce atingere competenţei sale de unică autoritate legiuitoare şi, în consecinţă, a parcurs calendarul adoptat pentru desfăşurarea acestei proceduri.

Premierul a atenţionat că, deşi regulamentul Parlamentului prevede în mod imperativ că moţiunea de cenzură se prezintă în cel mult 5 zile de la data depunerii, acest termen a fost cu mult depăşit.

În opinia şefului Guvernului, refuzul Parlamentului de a trece la etapa următoare a acestei proceduri este unul lipsit de justificare constituţională, fiind de natură a da naştere, prin refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţia sa (dezbaterea moţiunii de cenzură înregistrate) la veritabilul conflict juridic între cele două autorităţi, respectiv Guvern şi Parlament.

"Apreciem că o eventuală prevalare a Parlamentului de Decizia Curţii Constituţionale 1.431/3 noiembrie 2010 în sensul că moţiunea de cenzură nu ar mai trebui să-şi urmeze cursul, este neîntemeiată, pentru următoarele motive: Ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, Parlamentul, prin Birourile permanente ale celor două Camere, a permis Guvernului să-şi angajeze răspunderea, fixând şi data prezentării proiectului de lege şi solicitând plenului înscrierea pe ordinea de zi a angajării răspunderii guvernamentale asupra Proiectului legii educaţiei naţionale, solicitare care a fost aprobată de plen cu votul a 336 deputaţi şi senatori. Guvernul, uzitând de această permisiune, şi-a angajat propriu-zis răspunderea în plenul celor două Camere ale Parlamentului, în baza art. 114 a Constituţiei României. Altfel spus, chiar dacă un astfel de conflict a existat, el a încetat prin acceptarea de către Parlament a angajării răspunderii Guvernului. Această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 12 noiembrie 2010, cu mult după expirarea termenelor pentru prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură", a susţinut primul-ministru.

Un alt argument invocat de premier a fost că decizia Curţii Constituţionale nu este de natură să conducă prin ea însăşi la încetarea procedurii angajării răspunderii Guvernului. Potrivit deciziei Curţii, Guvernul nu a fost obligat să renunţe la procedura angajării răspunderii asupra Proiectului Legii Educaţiei naţionale, deşi Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, solicitase expres acest lucru.

Curtea Constituţională a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educaţiei naţionale, aflat în dezbatere parlamentară, respectiv la Senat, în calitate de Cameră decizională, nu îşi găseşte nicio motivare şi apreciază că nu există nicio dovadă a vreunui blocaj sau a unei inactivităţi parlamentare cu referire la proiectul de lege în discuţie.

În acelaşi timp, însă, cu privire la solicitarea autorului sesizării, în sensul ca instanţa de contencios constituţional să oblige Guvernul să renunţe la procedura angajării răspunderii, Curtea constată că această cerere excedează competenţei sale, soluţia aparţinând în exclusivitate autorităţilor publice aflate în conflict.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, i-a solicitat într-o scrisoare premierului Emil Boc retragerea "din procesul legislativ a proiectului Legii educaţiei naţionale", asupra căruia Guvernul şi-a asumat răspunderea.