Cum se poate ajunge la alegeri anticipate. Singura situaţie în care Parlamentul a respins o propunere de prim-ministru

Astfel, singura situaţie prevăzută de Constituţie pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului. Acest lucru se poate realiza, potrivit articolului 89 din Constituţie, doar "după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare" de către preşedintele României.

Preşedintele "poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".

Mai precis, alegerile anticipate nu pot fi organizate, nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Guvern, decât dacă preşedintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condiţiilor constituţionale.

Pentru a se ajunge într-o astfel de situaţie este, astfel, nevoie de consens la nivelul Parlamentului, pentru respingerea a două nominalizări de "sacrificiu", aşa cum anunţa şi liderul USR Dan Barna, care a vorbit despre "un acord politic". 

Pe de altă parte, Constituţia mai prevede şi faptul că Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Singura situaţie în care Parlamentul a respins o propunere de prim-ministru a fost în noiembrie 2009, când Traian Băsescu l-a propus pe economistul Lucian Croitoru pentru a conduce Guvernul.

Ulterior, Traian Băsescu l-a propus pe Liviu Negoiţă, însă această a doua nominalizare nu a mai ajuns la votul Parlamentului, după ce opoziţia reuşise să blocheze audierea miniştrilor în şedinţa conducerii celor două Camere. Premier a fost validat apoi de Parlament liderul PDL Emil Boc.

Liderul USR, Dan Barna, a declarat marţi că, în timpul consultărilor de la Cotroceni, că i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să aibă ”acum curajul” de a declanşa alegeri anticipate. Alternativa ar fi, în opinia lui Barna, ca România să aibă ”guvern slab, aflat în permanenţă la mâna PSD”.

Poziţia politică a lui Dan Barna este că Alianţa USR-PLUS va intra la guvernare doar în condiţiile alegerii unui nou parlament şi că va susţine un guvern de tranziţie care să pregătească aceste alegeri.