Doar o treime dintre români cunosc rolul Parlamentului iar trei sferturi nu înţeleg bicameralismul

• Politic

  • Ponta: Declaraţiile unor oficiali maghiari în cazul Jozsef nu sunt în linia relaţiei de buni vecini 23:02
  • Cezar Preda: Invit UDMR la susţinerea unei moţiuni de cenzură 14:40
  • Hellvig: Avem dosare închise de trei, patru ani în sertare pentru că primarii nu erau de la PDL 13:32
  • Ambasadorul Ungariei a fost chemat la MAE pentru explicaţii în cazul Nyiro Jozsef 11:31
  • Ambasadorul britanic: Jocurile Olimpice de la Londra pot fi o inspiraţie pentru oamenii din România 11:18

Liderul organizaţiei, Cristian Pârvulescu, a declarat, luni, în timpul unei dezbateri publice pe tema eventualelor modificări ale Constituţiei, că studiul relevă că românii nu au votat în cunoştinţă de cauză la referendumul din decembrie 2009, suprapus primului tur al alegerilor prezidenţiale şi validat în sensul legii, ale cărui rezultate au indicat dorinţa electoratului de a avea un parlament unicameral din care să facă parte maximum 300 de parlamentari.

"Mulţi dintre români au votat la referendum în necunoştinţă de cauză la adresa rolului Parlamentului în general şi al sistemului parlamentar bicameral în particular", relevă concluziile studiului prezentat de Pârvulescu.

Conform datelor studiului, doar 34% dintre cei chestionaţi au identificat scopul Parlamentului - acela de a legifera. Alţi 34% dintre respondenţi au afirmat că rolul Parlamentului este să vegheze la bunul mers al ţării şi să îmbunătăţească nivelul de trai al populaţiei, iar restul au vorbit despre rolul de conducere, de reprezentativitate, despre asistenţă socială sau rol economic sau, zece%, au dat răspunsuri negative la adresa Legislativului.

Întrebaţi de ce trebuie să existe un sistem parlamentar bicameral, 77% dintre cei chestionaţi nu au ştiut să răspundă. Doar 5% dintre respondenţi au identificat rolul de control, de filtru, de verificare a activităţii Camerei inferioare. Mai mult, peste două treimi dintre români nu au ştiut să dea vreun exemplu de stat în care există Parlament bicameral.

Având în vedere aceste rezultate, coroborate şi cu cele menite să arate că voinţa populară poate duce uneori la luarea unor decizii care să ducă la încălcări ale drepturilor omului, liderul Asociaţiei ProDemocraţia (APD) a afirmat că referendumul popular nu poate fi, în lipsa unor mecanisme suplimentare de echilibru şi folosit în necunoştinţă de cauză, un instrument adecvat pentru realizarea unei reforme constituţionale.

Studiul prezentat luni a fost realizat de CCSB, la cererea APD. Metoda de sondare folosită a fost aceea a interviurilor telefonice, care s-au desfăşurat în perioada 24-27 martie 2010.

Eşantionul folosit, cuprinzând 1.060 de persoane, a fost unul reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României. Studiul are un grad maxim de eroare de plus sau minus 3,1%.

La dezbaterea pe tema rezultatelor studiului au participat lideri ai PSD, PNL şi PC, precum şi reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale sau ai sindicatelor. Politicienii au transformat însă dezbaterea, care se dorea a fi una tehnică şi constructivă care să adune idei şi propuneri în procesul de modificare a Constituţiei, într-o discuţie politică axată pe atacuri la adresa puterii actuale.