DOCUMENT - Sesizarea oficială depusă de Dăncilă la CCR, legată de completele de cinci judecători: ÎCCJ şi-a stabilit propriile reguli

Instanţa Supremă şi-a stabilit propriile reguli, încă din 2014, în ceea ce priveşte completele de 5 judecători şi refuză intenţionat să aplice modificările legale, se arată în sesizarea depusă de premierul Viorica Dăncilă la CCR, document obţinut de MEDIAFAX.

5790 afișări
Imaginea articolului DOCUMENT - Sesizarea oficială depusă de Dăncilă la CCR, legată de completele de cinci judecători: ÎCCJ şi-a stabilit propriile reguli

DOCUMENT - Sesizarea oficială depusă de Dăncilă la CCR, legată de completele de cinci: ÎCCJ şi-a stabilit propriile reguli

Pe 2 octombrie, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă.

Controversele au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a anunţat că modificările legislative aduse Legii nr.304/2004 nu conţin norme tranzitorii în cazul formării completelor de 5 judecatori aşa că schimbările intră în vigoare abia anul viitor.

Din sesizarea, obţinută de MEDIAFAX, depusă la Curtea Constituţională de premierul Viorica Dăncilă:

-considerăm că neaplicarea de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în privinţa completelor de 5 judecători, a legii astfel cum a fost adoptată în Parlament, împreună cu refuzul explicit de a modifica configuraţia completelor în acord cu prevederile legale, reprezintă o depăşire de către instanţa supremă a atribuţiilor sale constituţionale prin arogarea unor atribuţii care revin Parlamentului, situaţie care este de natură să creeze un conflict juridic de natură constituţională.

-în practică, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a stabilit în februarie 2014, un alt sens al alin 5 art 32 din Legea nr 304/2004, reţinând că persoanele enumerate acolo să fie considerate ca făcând parte "de drept" din compunerea completurilor de 5 judecători.

- în baza acestei interpretări a Colegiului de conducere a ÎCCJ, începând cu februarie 2014, (dată cu vădită încălcare a legii), odată cu intrarea în vigoare a Legii 255/2013, în completele de 5 judecători, desemnarea prin “tragere la sorţi, în şedinţă publică” a avut loc doar pentru 4 membri titulari, cel de-al cincilea membru fiind considerat „de drept” preşedintele ÎCCJ, vicepreşedinţii sau şefii de secţie.

-acest conflict de natură constituţională poate fi plasat/analizat pe două coordonate: în primul rând, şi cel mai evident, este vorba despre o înfrângere sistematică a voinţei legiuitorului şi chiar a Curţii Constituţionale, în al doilea rând, mai puţin evident, dar la fel sau poate chiar mai grav, înfrângerea garanţiilor constituţionale ale accesului liber la justiţie, care are vocaţie de drept, dar şi de principiu constituţional, aplicabil tuturor drepturilor fundamentale.

-făcând totală abstracţie de dispoziţiile exprese ale legii, şi de competenţa sa astfel cum este circumscrisă de art 126 din Constituţie, ÎCCJ a procedat, în mod continuu, din 2014, prin Colegiul de conducere, potrivit unei “reguli” proprii, la stabilirea componenţei completelor de 5 judecători, pentru ca, prin ultima hotărâre a Colegiului de conducere să refuze explicit aplicarea imediată a noii legi, creând ea însăşi aşa zise norme tranzitorii care nu reprezintă altceva decât o consfinţire expresă a încălcării legii (Hotărârea din 89/04.09.2018)

-nici măcar după ce în februarie 2018 Curtea Constituţională a statuat asupra sensului constituţional al normei aplicabile în materie, Colegiul de conducere al ÎCCJ nu doar că nu şi-a corectat practica în urma dezlegării obligatorii cu privire la înţelesul constitutional al art 32 alin 5 din legea 304/2004, dar a refuzat, în mod expres, să pună în aplicare şi noile prevederi legale, intrate în vigoare prin legea 207/2008.

-prin Hot 89/04.09.2018 a Colegiului de conducere, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să continue încălcarea legii, contrar voinţei Parlamentului şi cu ignorarea jurisprudenţei instanţei constituţionale şi a celei europene, aşadar art 1. din Constituţie care consacră valorile fundamentale statului român, stat de drept bazat pe principiul separaţiei şi echilibrului puterior în stat.

Curtea Constituţională a României (CCR) va dezbate, pe 7 noiembrie, seizarea făcută de premierul Viorica Dăncilă în legătură cu un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) referitor la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici