Editorial: Cum şi-au compromis “creatorii” ordonanţei 13 propria temă construită minuţios în ultimii trei ani de zile

Subiectul anti-corupţie devenise de mai mulţi ani unul desuet, neinspirat, lipsit de credibilitate şi de vitalitate, de aceea opoziţia de centru-dreapta a înţeles în cele din urmă şi l-a abandonat. În campania electorală de la alegerile din 11 decembrie, PNL şi USR au încercat să-l reactiveze însă nu au reuşit să capteze atenţia, de aceea au şi renunţat repede la el.

3324 afişări

Imaginea articolului Editorial: Cum şi-au compromis “creatorii” ordonanţei 13 propria temă construită minuţios în ultimii trei ani de zile

Cum şi-au compromis “creatorii” ordonanţei 13 propria temă construită minuţios în ultimii trei ani de zile

PNL a folosit iniţial sloganul “Îndrăzneşte să crezi în România, condusă de oameni cinstiţi”, iar USR a tatonat terenul printr-o opoziţie la PSD, partidul corupţilor „În sfârşit ai cu cine”. Cu toate astea, fie spus, faptul că au pierdut alegerile nu s-a datorat exclusiv acestei alegeri greşite de slogan, ci de lipsa unui lider proeminent (ezitările lui Dacian Cioloş).

Interpretarea pe care au dat-o sociologii pentru prăbuşirea acestei teme care a creat furori în era Băsescu , “Arde-i pe corupţi”, este faptul că partidele nu mai au credibilitate să-i acuze pe ceilalţi de corupţie, câtă vreme sunt populate de corupţi, iar instituţiile care se ocupă de identificarea, anchetarea şi pedepsirea corupţilor păreau că-şi fac treaba cu vârf şi îndesat. Sunt în închisoare Voiculescu, Vântu, Fenechiu, Poteraş etc. În cele din urmă, puterea corupe de la Republica lui Platon, iar politicienii sunt prin definiţie corupţi, iar instituţiile din democraţie sunt create tocmai pentru a se controla între ele şi pentru a limita şi apăra statul de fenomenul corupţiei. Deci ceilalţi nu pot fi mai corupţi decât ai noştri.

Mulţi dintre cei care credeau în tema anti-corupţie şi simţeau pericolul că oricând politicienii s-ar putea folosi de putere pentru a-şi rezolva propriile probleme s-au întrebat ce este cu scăderea încrederii în justiţie. În luna august anul trecut, datele din eurobarometrul Comisiei Europene au lovit puternic în credinţa celor care vedeau societatea dominată de corupţie. Sondajul arăta o situaţie uimitoare pentru o ţară care de dimineaţa până seara vede la televizor politicieni plimbaţi la DNA: doar 35% dintre români mai aveau încredere în justiţie şi sistemul judiciar, cu 13 procente mai puţin faţă de anul 2015, scăderea fiind cea mai mare înregistrată de o instituţie europeană într-un timp atât de scurt. Primele instituţii în topul încrederii au rămas Armata şi Poliţia şi nu a fost niciodată DNA.

Ironia sorţii, tema pe care nu şi-o doreau activată PSD şi ALDE, ajunge în prim plan şi răstoarnă orice alt subiect de interes pentru public, cum ar fi mizeria şi corupţia din spitale - scandalul dezinfectanţilor diluaţi de la Hexipharma şi alte scandaluri, dispariţia lui Sebastian Ghiţă şi prietenia acestuia cu oameni de la vârful SRI, devenite evidente în urma imaginilor din vacanţele generalului Coldea cu Ghiţă. Toată campania publică pe care au condus-o, împreună cu televiziuni partenere, politicieni care au avut tangenţial sau direct probleme cu DNA, reclamând abuzuri şi complicităţi între DNA şi SRI, a fost compromisă.

Tot ceea ce au înţeles cancelariile internaţionale este că Guvernul a vrut să dea o lovitură luptei anti-corupţie, prin dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu. Tot ceea ce vor înţelege cei care vor dori să dezvolte o afacere în România va fi că economia este în continuare afectată de corupţie, de contracte date cu dedicaţie. Imaginea României în ansambu a avut de pierdut, pentru că nu mai este o ţară care a înregistrat progrese privind lupta anticorupţie, confirmate săptămâna trecută de raportul MCV, imagine sacrificată la pachet cu propria temă de atenţie asupra DNA şi a felului în care sunt “selectate” dosare.

Ce credibilitate mai au acum PSD şi ALDE, prin liderii lor, să reclame abuzuri din partea DNA sau SRI, sau implicarea SRI în anchete, fie ele chiar adevărate? Ce s-a auzit în Piaţa Victoriei zilele acestea a fost chiar “DNA să vină să vă ia!”, un slogan care înfioară, în condiţiile în care o instituţie a procuraturii poate avea suport popular şi nu o instituţie a statului de drept, cum ar fi Parlamentul. De aceea, orice acţiune a DNA va avea din start autoritate, indiferent dacă vreun lider politic ar spune că s-au comis exagerări şi încălcări ale drepturilor individuale. Tot ce au construit ca masă critică, în ultimii 3 ani de când au avut loc condamnări pe dosare de corupţie, acum nu mai poate fi folosit ca argument în apărarea lor. Strada va legitima DNA, nu un partid politic, nu o idee, ci o instituţie care poate veni în toiul nopţii să-ţi ceară să mergi la audiere, dacă ai avut de-a face cu un demnitar anchetat.

PS. Secundar, creşterea imaginii lui Iohannis, li se datorează tot “creatorilor” ordonanţei 13 şi mai puţin beneficiarului deşi a avut cîteva luări de poziţie ferme, însă nu ar fi avut ocazia să fie vizibil dacă nu ar fi existat o temă care sa-l potenţeze. 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
tema ,
construire ,
ordonanta ,
editorial ,
coruptie
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.