Guvernul a numit un reprezentant al României în conducerea celei mai mari infrastructuri europene de cercetare a Holocaustului

Cercetarea, comemorarea şi educaţia transnaţională a Holocaustului reprezintă misiunea Infrastructurii Europene de Cercetare a Holocaustului (EHRI). Proiectul Faza pregătitoare EHRI (EHRI-PP) se derulează în perioada 2019-2022. EHRI a fost adăugată la Foaia de parcurs al Forumului strategic european pentru infrastructuri de cercetare (ESFRI) în 2018 şi se transformă dintr-un proiect într-o organizaţie permanentă care va contribui la asigurarea viitorului cercetării, comemorării şi educaţiei Holocaustului.

“Angajamentul Guvernului de a combate antisemitismul, atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional, inclusiv prin implementarea măsurilor din cadrul proiectului EHRI, rămâne ferm. Ca Reprezentant Special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, voi continua să acord o atenţie deosebită acestor aspecte, şi în mod special nevoii de a asigura coordonarea între instituţiile şi structurile specializate în educaţia şi memoria Holocaustului precum şi combaterea antisemitismului”, a declarat deputatul PNL din Iaşi, Alexandru Muraru.

În prezent, proiectul Infrastructurii Europene de Cercetare a Holocaustului are 15 parteneri din 13 ţări şi este coordonat de Institute for War, Holocaust and Genocide Studies (NIOD), Olanda, iar România este partener din anul 2017, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România” Elie Wiesel” fiind membru în EHRI. Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică, coordonată de prim-ministru, şi are ca obiect de activitate identificarea, culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la Holocaust, în rezolvarea unor probleme ştiinţifice, precum şi elaborarea şi implementarea de programe educaţionale privind acest fenomen istoric.