INTERVIU:Ambasadorul român la Roma nu exclude un nou val "agresiv" al presei italiene faţă de români

Ambasadorul României la Roma, Răzvan Rusu, a declarat, marţi, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că nu exclude posibilitatea unui nou val "agresiv" al presei italiene faţă de români, însă a precizat că în ultima vreme "nu mai există acea extrapolare spre negativ de la un caz cu infractori români".

Politic

INTERVIU:Ambasadorul român la Roma nu exclude un nou val "agresiv" al presei italiene faţă de români (Imagine: Răzvan Chiriţă/Mediafax Foto)

De asemenea, el a spus că situaţia financiară a ambasadei este dificilă, fiind făcute chiar raţionalizări ale telefoanelor şi limitări ale deplasărilor. Ambasadorul a spus că la Roma au fost reduse şapte posturi, dintre care patru diplomatice şi trei tehnico-administrative, alte trei fiind în curs.

Rusu, care este de asemenea acreditat ca ambasador pentru Malta a precizat că anul acesta nu a făcut nicio deplasare în această ţară, de asemenea din considerente financiare.

Ambasadorul a mai spus că imobilul care serveşte drept secţie consulară a devenit inadecvat cererii actuale şi a precizat că aşteaptă ca anul viitor să expire contractul de închiriere pentru această clădire pentru a se muta într-o locaţie mai potrivită.

Totuşi, diplomatul român a spus că, în pofida tuturor minusurilor şi a lipsurilor, atât el cât şi restul personalului îşi fac datoria atât cât pot de bine.

Agenţia MEDIAFAX vă prezintă integral interviul acordat de ambasadorul României în Italia şi Malta, Răzvan Rusu.

Rep.: Cum vă descurcaţi cu banii în Italia, la misiunea de la Roma în contextul problemelor financiare ?

R.R.: Situaţia este generală, nu doar la noi. Situaţia este generală, la nivelul economiei şi evident că se resimte şi la nivelul MAE. Colegii de la Bucureşti fac eforturi să obţină suplimentări de fonduri. Tăierile sunt substanţiale în bugetul MAE, evident acest lucru reflectându-se şi pe serviciul extern. Avem tăieri masive pe Italia, la Roma...

Rep.: Dacă puteţi detalia

R.R.: Sunt reduceri mari şi de personal şi la cheltuieli materiale.

Rep.: La personal ce reduceri aveţi?

R.R.: Deocamdată, la Roma, dacă nu mă înşel, vorbim de patru posturi diplomatice şi consulare şi de trei posturi tehnico-administrative. Sunt reduse. Mai avem trei de redus. Sunt reduceri dureroase, adică sunt oameni veniţi la post şi pe care i-am trimis acasă.

Rep.: O parte din aceste posturi erau vacante?

R.R. S-au blocat şi posturi vacante. Reducerile pe care le-am făcut sunt mari. Faţă de bugetul de anul trecut, am reduceri de circa 40%.

Rep.: În ceea ce priveşte evenimentele pe care trebuie să le organizaţi, aţi făcut şi la acest capitol economii?

R.R.: Da, şi aici am tăiat. Am tăiat masiv la deplasările în teritoriu. Ambasada de la Roma este acreditată şi la Malta, care este un actor important pentru că este membru UE. La o decizie ai nevoie de votul lor. Mai greu... Anul acesta de exemplu nu ne-am dus. S-a tăiat mult din deplasări. Ne uităm atent la costuri - dacă e mai ieftin să mergi cu avionul sau cu maşina. Deci, milimetric, te uiţi la cheltuieli.

S-au raţionalizat şi telefoanele...

Rep.: Cum adică s-au raţionalizat telefoanele? Aveţi un plafon ?

R.R.: Am redus telefoanele în special telefonia mobilă am redus-o masiv. S-au renegociat şi chiriile... Nu este uşor. În ultimele luni, toţi colegii, nu doar eu, au fost cufundaţi în calcule contabiliceşti. La modul general, toţi încercăm să răspundem situaţiei, pentru că situaţia este grea pentru toată lumea şi pentru minister. Şi Ministerul suferă.. Eu sunt afectat, ambasada României la Roma este să zicem locul 7 în lume între oficiile noastre diplomatice, dar ia gândiţi-vă la ambasadele mici, unde sunt patru oameni şi tot trebuie să reducă.

Să vă dau un exemplu la mine, secţia consulară. Anul trecut mergeam cu 24 de oameni, anul acesta am mers cu 14, dar volumul este la fel.

Rep.: Şi cu restul 10 ce s-a întâmplat?

R.R.: Sunt posturi libere sau blocate. Iar afluxul în luna iulie la consulară a fost între 200 şi 240 de oameni pe zi. Deci două ghişee, patru consuli, fără aer condiţionat, că nu merge...

Rep.: Tot din raţiuni financiare?

R.R.: Da. Sala de relaţii cu publicul oricum nu este de ajuns. Set-up-ul secţiei consulare nu este adecvat, nu mai face faţă. El a fost bun în 2004, când l-am luat.

Rep.: E cumpărat sau închiriat?

R.R.: Este închiriat. Vorbim de patru ghişee care acumulează decent să zicem 50 de oameni. Ei, ar trebui o sală tampon pentru distribuire. Eu ştiu care sunt problemele, dar nu am cum să le rezolv decât schimbând secţia consulară. Şi atunci, aştept la anul să expire contractul şi să schimbăm... Eu sunt adeptul ideii că mai bine am zece ghişee la consulară - când am momente de vârf cum ar fi vara sau în preajma sărbătorilor, să merg în plin cu zece ghişee, când am o prezenţă de 100-150 de oameni atunci merg cu şase-şapte ghişee. Aşa se face. Eu am văzut personal consulate în străinătate. Aşa se face şi noi trebuie să ajungem la nivelul acesta. Dar asta înseamnă, iarăşi, bani...

Rep.: Cum se descurcă românii din Italia cu criza? Citeam într-un articol din presa spaniolă că domnul consul general de la Castellon spunea că zilnic se prezintă un număr mare de români pentru a se interesa de plecarea înapoi în ţară. Vă cer românii din Italia ajutor pentru a veni în ţară? Sunt afectaţi de criză?

R.R.: Da, sunt cazuri (...) Deci noi luăm pulsul fie prin comunitate, fie prin asociaţii, fie prin biserică. Avem de exemplu preoţi care ne spun: «Acum un an veneau duminica 300 de oameni, acum vin 100 la slujba de duminică dimineaţă». Oamenii mai pleacă. Nu ai cum să ai o imagine clară a fluxului înspre şi din afara Italiei. Nu ai cum să ai clar o evidenţă a imaginii.

Rep.: La un moment dat presa italiană i-a atacat grav pe români, apoi a urmat o perioadă de linişte. A fost un nou val, în care presa italiană i-a atacat pe români şi din nou s-a făcut linişte, mai ales după vizita ministrului român în Italia. Este posibil să existe şi un al treilea val?

R.R.: Da, eu zic că da. Pericolul n-a trecut. (...) Anul trecut noi, ambasada, ne-am concentrat mai mult pe partea guvernamentală. Plus că la jumătatea anului trecut s-a schimbat executivul în Italia deci a trebuit să reluăm totul în următoarele 7 luni - să ne cunoaştem, contacte... Anul acesta, am avut cazul Guidonia care a declanşat nebunia de la începutul anului a coincis cu momentul în care noi începuserăm să cunoaştem Parlamentul, deputaţii, preşedinţii de comisie, grupurile politice.... Şi a fost un efort conjugat - la nivel politic, de la Bucureşti, mesaje transmise la nivel înalt, mesaje transmise prin vizita ministrului, ce am făcut şi noi şi s-a văzut, se simte.

Acum, n-aş exclude, dacă este ceva grav şi care să atingă coarda sensibilă a populaţiei care, ca şi la noi, se manifestă puţin mai intens, n-aş exclude să apară ceva nou.

Dar noi între timp ne-am îmbunătăţit sistemul de monitorizare a presei din Italia. Avem un serviciu plătit. Sunt foarte multe titluri, de ordinul sutelor, în care apar români pe tot spectrul: neutru, negativ, pozitiv. Deci prezenţa în ziare există, dar ceea ce este de remarcat este că nu mai există acea extrapolare spre negativ de la un caz cu infractori români. Cazuri apar, mai ales în presa locală, dar nu mai este preluarea şi trecerea la titluri de primă pagină.

A scăzut intensitatea, dar s-a maturizat şi tratamentul mediatic. (...) Poate să fie iarăşi o cădere, este posibil, n-aş exclude-o. Dar eu sunt optimist.

Rep.: Câţi români mai sunt în prezent în închisorile din Italia? Dacă aveţi o cifră exactă...

R.R.: Am obţinut de anul trecut o cifră exactă şi lucrăm pe baza ei. Anul trecut, la sfârşitul anului, aveam aproape 2900. Dar numărul a scăzut. Chiar vorbeam acum o lună şi ceva, la o întâlnire cu ministrul Maroni, şi i-am spus că din statisticile noastre, numărul infractorilor români a scăzut. Din ce avem noi de la Ministerul Justiţiei italian, erau în jur de 2.600 şi trendul era negativ. este o pondere mică din numărul de oameni aflaţi în închisoare.

Anul trecut am făcut un experiment. Am publicat 3.000 de scrisori, 2 pagini A4 - una în limba română, alta în italiană - şi le-am pus în plic deschis la Administraţia puşcăriilor cu rugămintea să le dea deţinuţilor. Am lăsat plicul deschis, ca Administraţia închisorii să poată citi mesajul. Le scriseserăm acolo cine suntem, cum îi putem ajuta şi locaţia. Unii ne-au scris pe spatele foii A4, alţii ne-au sunat... Dar în zona Piemonte din Torino, am constatat cu surprindere că penitenciarul avea un ghid în limba română cu drepturile şi obligaţiile puşcăriaşilor.

Încerc să vă spun că este o interacţiune multilaterală cu autorităţile italiene. De foarte multe ori am observat că ei conştientizează prezenţa şi încearcă să vină în întâmpinarea prezenţei. În cinci ani de zile, numărul de parohii româneşti a ajuns de la 15-20 de parohii ale Bisericii Ortodoxe Române la peste 110 şi dintre acestea, mai mult de jumătate sunt locaţii obţinute de la Biserica Catolică iar restul sunt obţinute cu ajutorul direct al autorităţilor locale - sedii de şcoli, primării sau consilii locale. Acest lucru înseamnă că autorităţile au dorit să dea răspunsuri.

Problema este că eu realizez cel puţin mare parte din lipsurile noastre ca instituţie românească acolo. Condiţiile de la consulară le ştiu, n-am cum să le îmbunătăţesc acum. Gândiţi-vă că bugetul tăiat îmi afectează şi performanţa. Poate că nu în proporţia în care este tăiat bugetul, dar undeva tot scade performanţa, care şi aşa este bună spre foarte bună în condiţiile date.

Dar sunt multe lucruri care se reproşează de către cetăţeni, pentru că văd, primesc e-mail-uri, citesc mesajele din cutia de reclamaţii. Am avut o reclamaţie la consulară în care respectivul era nemulţumit că apa de la bidon, de la dozator este plată. A zis , citez, că "nu vrea apă de duş, vrea apă minerală". Este un exemplu. Unele sunt exagerate. Noi încercăm să facem totul cât putem de bine. Cred că am reuşit să le arăt oamenilor de la ambasadă şi de la consulat cam cum aş vedea eu lucrurile : oricât eşti de obosit şi de frustrat, trebuie să încerci să vii în întâmpinarea celuilalt, a românului de dincolo de gard sau de poartă pentru că românul acela n-a venit la viaţă uşoară în Italia. A venit să muncească. Poate că lui îi este de zece ori mai greu decât ţie.

Eu conştientizez ce minusuri am dar în acelaşi timp am făcut nişte chestii bune - eu ca reprezentant al statului acolo şi statul de aici. Sunt lucruri care indubitabil sunt bune şi se uită foarte repede...

Să nu uităm şi un alt lucru foarte important: pentru statul român, în istoria lui, este pentru prima oară când învaţă să interacţioneze cu trei milioane de români în exterior. Noi n-am mai avut în istoria noastră trei milioane de români în exterior, să expandăm serviciul consular, să îmbunătăţim performanţa personalului diplomatic, să identificăm problemele românilor, să învăţăm ce vor aceştia să facă.

(Interviu realizat de Miruna Badea, miruna.badea@mediafax.ro)

comenteazǎ şi tu Momentan sunt 0 comentarii