Iohannis: Odată cu actuala criză a imigranţilor, există riscul renaşterii populismului şi rasismului în Europa

Preşedintele a vorbit în discursul său despre paşii pe care ţările europene trebuie să îi facă pentru a evita repetarea unor evenimente precum cele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, asigurând că în România astfel de fapte nu mai sunt posibile. Cu toate acestea, criza imigranţilor a arătat că există posibilitatea ca "tentaţia" extremismului în Europa să reapară.

"Acum, când mii de refugiaţi bat la porţile continentului nostru, tentaţiile populismului şi rasismului riscă să renască. Împreună cu statele Europei, avem datoria de a le respinge. Sunt convins că putem să depăşim împreună această situaţie complicată şi să facem faţă cu bine", a spus preşedintele, în discursul său.

Evenimentul a avut loc la Memorialul Victimelor Holocaustului din România. Klaus Iohannis a afirmat că este prima dată când vizitează acest moment, în calitate de preşedinte, şi speră că şi viitorii şefi de stat îl vor vizita, "pentru a aminti tuturor că Holocaustul este unic şi nu poate fi uitat". "Acest loc nu a fost ales întâmplător, ci în inima Bucureştiului şi în preajma unei instituţii publice. Menirea sa este tocmai de a sublinia faptul că drama evreilor şi romilor s-a produs în mijlocul societăţii şi de a accentua responsabilitatea statului român în acţiunile inumane săvârşite, pe criterii etnice şi de rasă, în anii celui de-al doilea Război Mondial. În timpul comunismului, românilor li s-a ascuns însă această parte a istoriei recente", a afirmat preşedintele.

Iohannis a arătat însă că, în ultimii ani, România şi-a asumat acest trecut, prin măsurile luate în domeniul recunoaşterii şi asumării Holocaustului. "A fost un proces dificil, dar am arătat că ne-am însuşit întru totul lecţia trecutului. Am ales să fim vigilenţi, să prevenim şi să combatem orice formă incipientă de ură, discriminare şi insultare a memoriei victimelor prin negarea sau minimalizarea genocidului evreiesc. (...) Vă pot asigura astăzi că în România nu mai sunt posibile asemenea fapte precum cele petrecute în acei ani tulburi", continuat preşedintele.

Klaus Iohannis a reitarat faptul că unul dintre obiectivele mandatului său de preşedinte este să apere amintirea victimelor Holocaustului, în condiţiile în care consideră că orice formă de intoleranţă, rasism, ură şi discriminare reprezintă ameninţări la adresa democraţiei. Preşedintele a afirmat, în acest sens, că sprijină "pe deplin" înfiinţarea unui Muzeu al Evreilor şi al Holocaustului la Bucureşti.

"Voi continua să apăr acele modele şi acţiuni din societate care contribuie la promovarea responsabilităţii şi toleranţei, non-discriminării şi respectului pentru demnitatea fiinţei umane. Cred cu tărie că acţiunea de asumare a trecutului trebuie transformată în politică publică", a spus Iohannis.

Nu în ultimul rând, Iohannis a spus că problematica memoriei Holocaustului trebuie să se regăsească şi în domenii precum educaţia, care are un rol fundamental pentru însuşirea valorilor democratice. "S-au făcut eforturi instituţionale majore, dar există încă tineri care nu au nici un fel de cunoştinţe despre Holocaust, despre ororile şi erorile acelor ani, iar acest lucru trebuie îndreptat. Generaţiile noi au datoria să înţeleagă şi să recunoască tragedia Holocaustului şi să acţioneze cu demnitate în faţa istoriei pentru ca asemenea atrocităţi să nu se mai repete niciodată", a spus preşedintele.

La eveniment au mai participat preşedintele Camerei Depuaţilor, Valeriu Zgonea, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, consilieri prezidenţiali, parlamentari, printre care şi deputatul Aurel Vainer, reprezentant al comunităţii evreieşti, precum şi mai mulţi ambasadori, printre care Hans Klemm, ambasadorul SUA, şi Oleg Malginov, ambasadorul Rusiei, dar şi directorul Institutului "Elie Wiesel", Alexandru Florian.

În discursul său, Hans Klemm a felicitat România pentru măsurile luate în recunoaşterea Holocaustului şi pentru asumarea crimelor regimului din timpul celui de-al doilea Război Mondial. "Adresându-mă României, aplaud măsurile pe care le ia pentru recunoaşterea acestui capitol tragic din istoria sa. Şi îi îndemn pe toţi românii, în special pe tineri, să studieze atent această istorie şi să nu uite niciodată cele petreceute", a spus acesta.

La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a vorbit despre progresele României pe această temă şi despre faptul că ţara noastră este un model în Europa de Est. "Avem o vastă colecţie de legi şi acte normative care reglementează drepturile minorităţilor naţionale şi cadrul de asigurare şi păstrare a identităţii lingvistice şi culturale membrilor acestora. România a făcut paşi importanţi în combaterea antismitismului , lucru recunoscut de toate instituţiile intrenaţionale. Parlamnetul a adoptat legi foarte clare care condamnă negarea holocaustului şi incitarea la ură rasială. Legislaţia românească în domeniu este peste orice legislaţie europeană în materie. România este astăzi o ţară care încurajează diversitatea şi toleranţa", a spus Zgonea.

La finalul ceremoniei, au fost depuse coroane de flori din partea celor prezenţi, precum şi din partea Guvernului, Senatului, Ministerului de Interne, Ministerului Apărării, dar şi a cancelariilor străine.