Malghinov: Sper ca istoria comună să lucreze în beneficiul relaţiilor dintre Rusia şi România

Ambasadorul rus la Bucureşti, Oleg Malghinov, şi-a exprimat speranţa, joi, la o lansare de carte despre prizonierii români din URSS, că istoria comună va acţiona în vederea îmbunătăţirii relaţiilor dintre România şi Rusia.

250 afișări
Imaginea articolului Malghinov: Sper ca istoria comună să lucreze în beneficiul relaţiilor dintre Rusia şi România

Ambasadorul rus la Bucureşti, Oleg Malghinov (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Ministerul de Externe a găzduit, joi, lansarea volumului "Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956", ocazie cu care ambasadorul Oleg Malghinov a remarcat "atitudinea atentă" a Bucureştiului faţă de problemele complexe ale istoriei comune "care este destul de lungă".

Diplomatul rus a reamintit că România a luptat, inţial, alături de forţele fasciste, dar a făcut "o schimbare radicală" 1944, când s-a alăturat URSS, eveniment care a salvat vieţile a mii de soldaţi români şi sovietici. Totodată, el a reamintit că fostul rege al României este unul dintre puţinii străini decoraţi cu cea mai importantă distincţie sovietică, Ordinul Victoria.

"Istoria e foarte dificilă, trebuie să fim obiectivi, şi azi, aici, există o atitudine foarte atentă faţă de aceste chestiuni şi cred că asta ne va ajuta să facem progrese în dezvoltarea relaţiilor noastre (...) Istoria lucrează diferit. Poate lucra în beneficiul relaţiilor bilaterale, poate acţiona împotriva acestora. Sper că împreună vom încerca să abordăm chestiunile istorice în aşa fel încât acestea să lucreze la îmbunătăţirea relaţiilor noastre", a mai spus Oleg Malghinov.

La rândul său, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că acesta este "primul volum care include documente de arhivă pentru un moment istoric extrem de important, extrem de sensibil pentru România, pentru trecutul nostru istoric, un moment care a fost posibil prin foarte multă muncă şi printr-o cooperare româno-rusă", pe care vrea să o salute.

Corlăţean a subliniat faptul că acest proiect important pentru memoria românească a fost în atenţia mai multor miniştri de externe, începând cu Mihai-Răzvan Ungureanu.

Volumul coordonat de istoricul Vitalie Văratic se referă la viaţa şi la destinul a peste 200.000 de români, dintre care aproximativ o treime nu s-au mai întors din lagărele în care au fost deţinuţi ca prizonieri de război sau civili internaţi în fosta URSS, în anii '40-'50, a explicat şeful diplomaţiei.

"Această lucrare ştiinţifică este, dacă doriţi, într-un fel, o reîntoarcere în ţară, la aproape 70 de ani de la încheierea celui de-al doilea Război Mondial, a celor care şi-au găsit sfârşitul tragic în lagărele NKDV, coloniile speciale şi batalioanele de muncă ale regimului stalinist", a mai spus ministrul de Externe.

Volumul, rezultat în urma consultării arhivelor militare şi civile ruse, clarifică aspecte privind contextul căderii militarilor români în prizonierat, cadrul juridic şi normativ al captivităţii acestora, regimul de viaţă şi de muncă al prizonierilor de război şi internaţilor civili, precum şi judecarea şi condamnarea de către tribunale militare sovietice a peste 1.300 de cetăţeni români.

La eveniment au luat parte şi foştii miniştri de externe Teodor Meleşcanu şi Adrian Cioroianu.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici