Marko: Nu sunt de acord cu acordarea cetăţeniei române unui milion de moldoveni

• Politic

  • Ponta: Declaraţiile unor oficiali maghiari în cazul Jozsef nu sunt în linia relaţiei de buni vecini 23:02
  • Cezar Preda: Invit UDMR la susţinerea unei moţiuni de cenzură 14:40
  • Hellvig: Avem dosare închise de trei, patru ani în sertare pentru că primarii nu erau de la PDL 13:32
  • Ambasadorul Ungariei a fost chemat la MAE pentru explicaţii în cazul Nyiro Jozsef 11:31
  • Ambasadorul britanic: Jocurile Olimpice de la Londra pot fi o inspiraţie pentru oamenii din România 11:18

Marko a arătat, sâmbătă, în raportul prezentat la Congresul UDMR, că posibilitatea acordării mai uşoare a cetăţeniei române moldovenilor rămâne o chestiune "problematică".

"Cât am tot ocolit chestiunea dublei cetăţenii la vremea respectivă ca nu cumva să tulburăm pacea sufletească a românilor, şi iată că acum şeful statului ridică acut posibilitatea acordării cetăţeniei române unui milion de moldoveni. De altfel, eu consider deosebit de problematică această chestiune şi nici nu sunt de acord cu ea, fiindcă, în opinia mea, nu aceasta este cheia soluţionării relaţiilor româno-moldave, dar iată că, dintr-odată, se vorbeşte despre asta", a afirmat liderul UDMR.

În opinia acestuia, România a abordat greşit, în trecut, chestiunea Republicii Moldova, iar acum lucrurile "se răzbună".

"Degeaba măturăm totul sub covor, căci mai devreme sau mai târziu aceste probleme ne vor covârşi. Am convingerea că România, în trecut, a abordat greşit chestiunea Republicii Moldova, nu a pus accent adecvat pe ea nici în relaţiile cu Rusia, şi acum lucrurile se răzbună. Chiar dacă nu există vreo analogie, aşa cum nu a existat nici în cazul Kosovo, aceste învăţăminte trebuie trase şi cu privire la relaţiile româno-ungare", a subliniat Marko.

Acesta consideră că "un cuvânt apăsat îşi are locul şi într-o Europă ezitantă".

"Noi dorim să edificăm nu Europa statelor naţionale, ci o Europă a regiunilor, în care statele nu dispar, dar însemnătatea lor va fi mult mai mică decât în prezent. După cum considerăm absurd că o parte a statelor membre este dispusă să cedeze atribuţii Bruxelles-ului – deci în sus –, dar aceleaşi state nu sunt dispuse să se gândească să asigure în jos, regiunilor, în general, sau în mod special comunităţilor etnice, unităţilor administrative de altă limbă, de altă majoritate, autonomie teritorială", a afirmat Marko Bela.

Potrivit acestuia, inclusiv "problema Ţinutului Secuiesc nu face decât să îngroaşe ceea ce se umflă sub covor, încât încetul cu încetul nici nu se mai poate călca pe acest covor, de câte probleme au tot fost măturate sub el".

"Pentru Uniunea Europeană această chestiune este incomodă, iar pentru România neplăcută, dar unui milion şi jumătate de maghiari, după drepturi individuale, trebuie să li se acorde şi drepturi colective. Aşa cum sistemul electoral a putut fi schimbat în România, se mai pot modifica multe, fundamental chiar", a menţionat Marko Bela.

El a adăugat că din acest motiv UDMR a propus partidelor româneşti "un pact etnic" care, pe lângă consolidarea drepturilor existente deja, "prevede elaborarea şi aplicarea în comun a unor soluţii noi".

"Nici noi, nici românii nu pot fi interesaţi în întoarcerea istoriei. Or, dacă între noi nu există colaborare, lucrul acesta se poate întâmpla foarte uşor, dovadă fiind ceea ce se întâmplă în Slovacia sau în Ucraina. Nici situaţia noastră aici, în România, nu este aceeaşi în toate zonele, şi tocmai de aceea trebuie să avem o grijă deosebită faţă de cei care trăiesc în diasporă, inclusiv faţă de ceangăi", a declarat Marko Bela.

Guvernul a decis să simplifice procedurile de redobândire şi acordare a cetăţeniei române pentru foştii cetăţeni români şi descendenţi ai acestora până la gradul III, prin modificarea Legii cetăţeniei din 1991, conform solicitării formulate în acest sens de către preşedintele Traian Băsescu.