Motivare CCR pe Secţia pentru anchetarea magistraţilor: Recomandările MCV nu au caracter obligatoriu

Curtea Constituţională a respins, cu majoritate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. În acelaşi timp, judecătorii CCR Daniel Morar, Mircea Minea şi Livia Stanciu au emis o opinie contrară prin care declară admisibilă sesizarea de neconstituţionalitate asupra Secţieie de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie.

CCR a respins cererea celor două partide de înaintare a unor întrebări preliminare către C.J.U.E., ca inadmisibilă, şi, implicit, "cererea de suspendare a soluţionării cauzei care face obiectul controlului de constituţionalitate".

Curtea Constituţională prevede că dispoziţiile legale prin care a fost înfiinţată Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt constituţionale, fiind deja o decizie dată în acest sens pe 23 ianuarie 2018. Totodată, Curtea mai prevede că sesizarea PNL şi USR se referă la desfiinţarea activităţii Secţiei, însă efectul deciziei CCR ar fi limitat deoarece organismul judiciar este deja înfiinţat în baza Legii 304/2004, modificată prin Legea 207/2018.

"Cu alte cuvinte, scopul demersului lor este suspendarea activităţii acestei structuri de parchet şi, ulterior, prin modificarea legii, desfiinţarea sa. Or, prezenta cauză are ca obiect controlul de constituţionalitate asupra unui act normativ subsecvent legii prin care s-a înfiinţat structura de parchet contestată, astfel că decizia pe care o va pronunţa Curtea Constituţională va avea un efect limitat la prevederile acestui act normativ, şi nicidecum asupra existenţei Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, care rămâne înfiinţată şi operaţională în baza Legii nr.304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.207/2018. (...) Întrucât toate argumentele prezentate de autorii cererii de înaintare a întrebărilor preliminare către C.J.U.E. vizează înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, acestea nu au legătură cu obiectul cauzei în care cererea a fost formulată, care priveşte exclusiv controlul de constituţionalitate asupra unor dispoziţii legale privind operaţionalizarea acestei structuri de parchet. Altfel spus, chiar dacă Curtea Constituţională ar admite cererea şi ar trimite cele patru întrebări C.J.U.E., răspunsurile primite nu ar avea nicio înrâurire asupra soluţionării cauzei de fond deduse judecăţii instanţei constituţionale", arată motivarea.

Curtea constată că prevederile tratatelor UE şi a reglementărilor comunitare au caracter obligatoriu şi se aplică asupra legilor naţionale, însă rapoartele emise în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare privind situaţia sistemului judiciar românesc, invocate în sesizarea depusă de USR şi PNL, conţin doar recomandări.

"Având în vedere lipsa de relevanţă constituţională a Deciziei 2006/928/CE, act european cu caracter obligatoriu pentru statul român, cu atât mai puţin poate fi reţinută relevanţa constituţională a rapoartelor emise în cadrul M.C.V. În acest caz, actul emis nu îndeplineşte nici condiţia prevăzută de art.148 alin.(2) din Constituţie, potrivit căreia numai «prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare». Astfel, deşi sunt acte adoptate în temeiul unei decizii, rapoartele cuprind dispoziţii cu caracter de recomandare, în urma evaluării realizate, după prezentarea concluziilor, menţionându-se că «Pentru remedierea situaţiei, se recomandă următoarele măsuri: […]». Or, prin intermediul unei recomandări, instituţiile îşi fac cunoscută opinia şi sugerează direcţii de acţiune, fără a le impune însă vreo obligaţie legală destinatarilor recomandării", potrivit sursei citate.

În acelaşi timp, Curtea mai arată că neconcordanţa dintre legile naţionale şi cele europene nu reprezintă o invalidare a Constituţiei şi, drept urmare, a voinţei poporului.

"Curtea Constituţională a arătat că «de esenţa Uniunii este atribuirea de către statele membre a unor competenţe - tot mai multe la număr - pentru realizarea obiectivelor lor comune, desigur, fără a se aduce atingere, într-un final, prin această cedare de competenţe, identităţii constituţionale naţionale» şi că, «pe această linie de gândire, statele membre îşi menţin competenţe care sunt inerente în vederea păstrării identităţii lor constituţionale, iar cedarea de competenţe, precum şi regândirea, accentuarea sau stabilirea unor noi orientări în cadrul competenţelor deja cedate ţine de marja constituţională de apreciere a statelor membre»", conform motivării CCR.

În ceea ce priveşte critica adusă obligaţiei Guvernului de a respecta normele de tehnică şi redactare legislativă, reprezentanţii Curţii notează că "poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii".

"Critica vizează nerespectarea prevederilor art.3 alin.(1) coroborate cu cele ale art.36 alin.(1) din Legea nr.24/2000 referitoare la obligaţia Guvernului de a respecta normelor de tehnică legislativă privind elaborarea proiectelor de lege, precum şi elaborarea şi adoptarea ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, respectiv redactarea acestora într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie. Cu privire la modul de reglementare a normelor, Curtea Constituţională, având în vedere principiul generalităţii legilor, a reţinut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii", potrivit motivării citate.

Referitor la urgenţa invocată de Executiv pentru adoptarea unei OUG, Curtea constată că, potrivit Legii nr.207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004, operaţionalizarea Secţiei de anchetare a magistraţilor era obligatorie în trei luni de la intrarea în vigoare a legii pentru a evita un blocaj instituţional.

"Împrejurările învederate au necesitat adoptarea unor măsuri legislative urgente care să reglementeze o procedură simplă, derogatorie de la prevederile art.883-885 din Legea nr.304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea numirii provizorii a procurorului-şef, a procurorului-şef adjunct şi a cel puţin unei treimi din procurorii secţiei. Procedura derogatorie permite operaţionalizarea secţiei în termenul stabilit de lege, respectiv 23 octombrie 2018, şi este de natură a evita blocajul instituţional, care ar fi putut afecta în mod grav procedurile judiciare în cauzele ce intră în competenţa secţiei. Curtea constată că această motivare a situaţiei extraordinare şi a urgenţei este suficientă şi corespunde exigenţelor dispoziţiilor art.115 alin.(4) din Constituţie, astfel cum acestea au fost stabilite în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional", conform motivării citate.

Majoritatea judecătorilor constituţionali mai constată că Ordonanţele de Urgenţă care "au consecinţe pozitive" asupra unei instituţii fundamentale nu afectează funcţionarea acesteia.

"În ceea ce priveşte afectarea regimului unei instituţii fundamentale a statului, cu privire la sensul dispoziţiilor art.115 alin.(6) din Legea fundamentală, Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr.1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.787 din 25 noiembrie 2008, că «ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă <<afectează>>, dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin»", mai arată sursa citată.

Partidele de Opoziţie aduceau o serie de argumente în acest sens, aducând în discuţie raportul MCV al Comisiei Europene, din 13 noiembrie, care conţine opt recomandări pentru România.

Senatul a adoptat, pe 10 decembrie, Ordonanţa de urgenţă nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.

Pe 14 noiembrie, Camera Deputaţilor a adoptat, în forma Guvernului, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

În data de 13 martie, Curtea Constituţională a respins sesizarea PNL şi USR în legătură cu legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.