Nicolăescu: Iniţiativa PNL vizează prevenţia bolilor. Informaţiile apărute contravin spiritului legii

Proiectul PNL privind prevenţia în Sănătate vizează o viaţă mai bună pentru cetăţeni şi depistarea riscurilor de îmbolnăvire, în condiţiile în care prevenirea bolilor costă mult mai puţin decât tratarea lor, iar interpretările care au fost date contravin spiritului legii, a declarat Eugen Nicolăescu.

Liderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu, unul dintre semnatarii proiectului de lege, a precizat, duminică, într-o conferinţă de presă, că autorii acestuia şi-au propus introducerea unui sistem de prevenire a bolilor, iar legea conţine doar principiile de funcţionare a acestui mecanism, urmând ca ulterior să fie introduse şi normele de aplicare. El a mai susţinut că la baza proiectului au stat sondaje de opinie făcute de PNL, împreună cu organizaţia de femei a partidului, din care a rezultat că românii vor să existe un astfel de sistem de prevenire a bolilor.

Citeşte şi: PNL: Pacienţii care refuză programele de prevenţie riscă să suporte costurile tratamentelor

"Pornind de la un lucru foarte simplu, şi anume, am observat în spaţiul public o serie de controverse pe proiectul de lege privind prevenţia în Sănătate. Am observat o serie de mesaje care nu au legătură cu textul de lege şi eu cred că datoria noastră este să clarificăm aceste lucruri. Atunci când am început elaborarea proiectului de lege, cu multe luni în urmă, am sondat cetăţenii, dacă doresc sau nu doresc un asemenea lucru, sigur, plecând de la un studiu care exista, un sondaj de opinie care spunea că 90% din populaţia ţării doreşte un program de prevenţie, doreşte un program de analiză şi investigaţii gratuite, astfel încât fiecare cetăţean să poată să prevină o îmbolnăvire, să poată să prevină o situaţie critică de sănătate. Am purces la acest demers împreună cu Organizaţia Femeilor Liberale din PNL, care au mers pe teren, au discut cu mii, zeci de mii de oameni şi în felul acesta am ajuns la concluzia că populaţia României doreşte prevenţia", a declarat Nicolăescu.

Nicolăescu, fost ministru al Sănătăţii, a spus că se introduce pentru prima oară obligativitatea statului de a participa cu fonduri pentru un astfel de program de prevenire a bolilor, de care ar urma să beneficieze atât cetăţenii asiguraţi, cât şi cei neasiguraţi. El a explicat că nu era normal ca banii să fie luaţi din fondurile celor care plătesc asigurare, de aceea finanţarea se va face de la bugetul de stat. Potrivit estimărilor făcute de PNL, programul ar trebui finanţat cu 650-700 milioane euro, adică 10% din totalul fondurilor alocate Sănătăţii (Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate).

"Noi am considerat că prevenţia este o necesitate, este o acţiune utilă şi mai ales este o dorinţă a cetăţenilor României şi ea trebuie transpusă într-o lege, pentru că o ţară, ca să facă prevenţie, trebuie să aibă o serie de norme, trebuie aibă fonduri asigurate şi mai ales să fie informată populaţia. Am făcut un calcul, după tot ce am ştiut, după tot ceea ce ştim că se întâmplă şi în alte ţări, cam 10% din total fonduri din Sănătate, vorbesc aici de fondurile Casei şi fondurile alocate Ministerului Sănătăţii, ar trebuie să satisfacă, într-o primă etapă, tot necesarul pentru Programul Naţional de Prevenţie. Un 10% din aceste fonduri, astăzi, s-ar duce undeva la 650-660 de milioane de euro. E o sumă imensă, care o putem lua şi cu care să începem să operăm un asemenea program", a precizat fostul ministru.

Citeşte şi: Cardul de sănătate ar putea fi obligatoriu şi pentru urgenţe. Excepţie ar putea face doar asiguraţii în stare foarte gravă sau în comă

"Prevenţia înseamnă o viaţă mai bună, înseamnă depistarea riscurilor la timp, înseamnă creşterea calităţii vieţii, înseamnă bani mai puţin pentru că prevenţa costă mai puţin decât tratarea bolilor", a mai declarat Niolcăescu.

Liberalul a mai spus că informaţiile apărute în presă contravin spiritului legii, referindu-se la faptul că relatările s-au axat pe ideea sancţionării blonavilor care refuză să participe la programul naţional de prevenţie.

Întrebat cum se va pune în aplicare acest program, din moment ce statul este deficitar la infrastuctură, fostul ministru al Sănătăţii a explicat că "s-ar putea cumpăra ambulanţe cu laborator, există aşa ceva". De asemenea, el a precizat că medicii de familie vor fi "integratorii" acestui program şi mijlocul prin care statul va ajunge la fiecare cetăţean în parte.

Liberalul a insistat că, în acest moment, legea vorbeşte doar despre nişte principii, iar în momentul în care se vor elabora normele de aplicare, atunci vor fi identificate toate soluţiile.

Parlamentarii PNL au depus o iniţiativă care prevede introducerea unui program naţional de prevenţie în sănătate, finanţat cu 600 milioane euro anual, românii care refuză să participe la acest program riscând să suporte ulterior costurile tratamentelor, parţial sau integral.

Potrivit propunerii legislative, semnată de 128 de parlamentari, majoritatea de la PNL, printre care şi copreşedintele Alina Gorghiu, autorităţile ar urma să elaboreze un Program Naţional de Prevenţie multianual, finanţat cu nu mai puţin de 10% din sumele alocate din sumele alocate sistemului naţional de sănătate. În acest scop ar urma să fie înfiinţată Agenţia Naţională de Prevenţie în Sănătate.

Proiectul stabileşte că toţi cetăţenii români au dreptul de a beneficia de programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie, indiferent de calitatea lor de asigurat. Beneficiarii programelor care contribuie activ la menţinerea sănătăţii lor pot beneficia de stimulente financiare din partea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, stimulente ce vor fi transferate într-un cont personal de economii şi pot fi utilizate, dacă beneficiarii îndeplinesc două condiţii: să prezinte o stare bună de sănătate sau, după caz, să demonstreze că respectă întocmai recomandările medicului şi să demonstreze practicarea activă a unui sport, prin participarea la competiţii sportive.

Beneficiarii pot refuza participarea la programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie. În cazul în care refuză, în scris, în cunoştinţă de cauză, să participe la programul de prevenţie, pacienţii riscă să suporte ulterior costurile tratamentelor, parţial sau integral, în expunerea de motive fiind dat exemplul unei femei căreia i se depistează cancer mamar.

"Altfel spus pot să refuze vaccinarea sau participarea la programele de diagnostic precoce, dar, totodată, prin contractul-cadru se poate impune asiguraţilor să suporte parţial sau total costurile tratamentelor bolilor care ar fi putut fi prevenite. Astfel, asiguraţii pot să suporte costurile unor tratamente care altfel ar fi fost în totalitate gratuite. De exemplu, o pacienta cu cancer mamar depistat în stadiul 3 care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie poate fi obligată să suporte o contribuţie la costurile curative în cuantum de 10% sau 20%, dar fără a depăşi anumite limite care se stabilesc prin contractul-cadru sau un pacient cu hipertensiune arterială care a refuzat să se prezinte la controlul medical, solicitat de medic, poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului, ci 50% din toate costurile de diagnostic şi tratament, inclusiv concediile de boală determinate. Intenţia noastră este aceea de a crea iniţial un mecanism de bonificaţii care să fie coroborat, în prima etapă, cu acţiuni susţinute de informare a beneficiarilor despre măsurile de prevenţie. Într-o etapă ulterioară, probabil într-un termen rezonabil de 5 ani, să fie implementate şi aplicate măsurile penalizatoare", se arată în expunerea de motive.