Propunere: Candidaţii la Preşedinţie şi Parlament să fie examinaţi psihiatric. Vezi reacţia Guvernului

Guvernul susţine că persoanele candidate la Preşedinţie şi Parlament nu trebuie examinate psihologic şi psihiatric, deoarece procedura încalcă Constituţia şi confidenţialitatea datelor, şi că ar fi "excesiv"ca şeful statului şi parlamentarii să piardă mandatul dacă nu efectuează anual acest control.

Guvernul a transmis Senatului aceste opinii, ca răspuns la propunerea legislativă, iniţiată de cinci senatori independenţi, privind examinarea psihologică şi psihiatrică obligatorie a candidaţilor pentru funcţii de demnitate publică şi în administraţia locală sau a înalţilor funcţionari publici şi a miniştrilor.

Cei cinci senatori independenţi propun obligativitatea prezentării unei adeverinţe medicale privind starea de sănătate fizică şi mentală în cazul candidaţilor la funcţii de demnitate publică alese sau numite şi în situaţia persoanelor nominalizate la funcţii de conducere în administraţie, precum şi a unui control medical anual în cazul persoanelor care ocupă deja astfel de funcţii.

Iniţiatorii propun ca examinările psihologice şi psihiatrice să fie efectuate inclusiv în cazul candidaţilor pentru preşedinţia ţării.

Aceştia consideră că, de vreme ce testarea psihologică este eliminatorie pentru profesii precum cea de conducător auto, profesor, pilot de aviaţie, poliţist sau electrician, la o astfel de examinare ar trebui supuşi şi candidaţii la funcţii de primar, consilier local, consilier judeţean şi parlamentar.

"În condiţiile în care apar iniţiative legislative care de care mai «năstruşnice», unele din partea parlamentarilor, dar cele mai multe din partea Executivului, în această perioadă de volatilitate politică, dar şi economică, care creează situaţii stresante cu mare predispoziţie la decompensări psihice, credem că această iniţiativă legislativă poate fi susţinută şi votată în Parlament", arată iniţiatorii proiectului de lege.

În punctul de vedere negativ transmis Senatului, Executivul invocă însă faptul că aducerea la cunoştinţă publică a adeverinţei medicale, ca parte a dosarului de candidatură, pentru persoanele care candidează la alegerile locale, generale sau prezidenţiale ar constitui o încălcare a caracterului confidenţial al informaţiilor privind sănătatea persoanei, "aducându-se astfel atingere dreptului constituţional la viaţă intimă, familială şi privată".

În cazul funcţiilor de preşedinte al ţării, deputat şi senator, Executivul nu este de acord cu dispoziţiile proiectului potrivit cărora neefectuarea controlului anual determină pierderea funcţiei dobândite prin alegeri sau prin numire.

"Apreciem că, cel puţin în cazul funcţiilor de deputat, senator şi preşedinte al României, acestea sunt de natură să aducă atingere dispoziţiilor constituţionale care reglementează încetarea mandatului acestora. Cât priveşte funcţiile numite, apreciem că sancţiunea prevăzută este excesivă", susţine Guvernul.

Printre argumentele invocate de Guvern pentru a nu susţine propunerea legislativă se numără şi acela că textul propus de inţiatori nu prezintă clar categoriile de personal din sectorul public-personal, care ocupă funcţii de demnitate alese sau numite la nivel central sau local, cărora ar trebui să li se efectueze astfel de examinări.

La rândul său, Consiliul Legislativ a transmis iniţiatorilor aceeaşi recomandare privind delimitarea cu exactitate a catgoriilor de personal cărora li se impune prezentarea, la numirea în funcţie, a adeverinţei medicale vizate de un psiholog şi de un medic psihiatru, dar, în opoziţie cu avizul negativ al Guvernului, a avizat favorabil propunerea.

Ambele avize, atât cel al Guvernului, cât şi cel al Consiliului Legislativ, sunt consultative.